Parliamentary debates

Domnul Constantin Traian Igaş:

"Abuzul de droguri şi traficul ilicit"

Nici tendinţele consumului de droguri, nici cele privind producţia şi traficul de droguri nu ţin seama de frontierele naţionale sau geografice. De aceea, este important să recunoaştem că problema drogurilor în Europa, dar şi în România, face parte dintr-un fenomen mondial mai vast, tiparele consumului de droguri din Europa fiind afectate şi afectând totodată situaţia din alte zone.

În 1987, Adunarea Generală a decis să marcheze ziua de 26 iunie ca Zi Internaţională împotriva abuzului de droguri şi a traficului ilicit ca semn al deciziei de a spori eforturile şi cooperarea în vederea creării unei societăţi internaţionale în care să nu existe abuz de droguri. Această hotărâre a fost luată pe 7 decembrie 1987 (rezoluţia 42/112), în urma unei recomandări a Conferinţei Internaţionale asupra Abuzului de Droguri şi a Traficului Ilicit din 1987 care, pe 26 iunie, a adoptat Liniile generale multidisciplinare ale activităţilor viitoare în domeniul Controlului Abuzului de Droguri.

Abuzul de substanţe toxice este o realitate în rândul adolescenţilor cu vârste din ce în ce mai mici şi trebuie privită cu multă seriozitate. Toate substanţele cu acţiune asupra psihicului care prezintă riscul de a fi consumate în mod abuziv şi au în comun faptul că provoacă o senzaţie de plăcere şi relaxare, dar şi o modificare comportamentală, în funcţie de drogul consumat, de doza ingerată, de caracteristicile individuale, de mediul în care se produce consumul etc. Din acest motiv, drogurile sunt considerate substanţe psihotrope capabile să producă schimbări şi alterări ale stării de conştiinţă.

Centrele de prevenţie şi control al consumului de toxice în rândul adolescenţilor oferă următoarele informaţii: aproximativ 10% dintre adolescenţi fumează până la 15 ţigarete pe zi, 20 de zile pe lună (deşi procentul este în continuă creştere). Tutunul are efecte nocive multiple pe termen lung şi creează de asemenea dependenţă. Un adolescent care fumează de mai mult de 1 an, are o şansă de 80% să devină dependent; aproximativ 75% dintre liceeni au consumat alcool ocazional. Dintre aceştia, 28% relatează episoadecu consum exagerat de alcool (mai mult de 5 băuturi tari, într-un interval de câteva ore).

Una din cauzele principale de deces în rândul adolescenţilor sunt accidentele auto cauzate de consumul excesiv de alcool. Consumul de alcool scade inhibiţiile specifice vârstei şi predispun adolescentul la o viaţă sexuală necorespunzătoare (sexul neprotejat) şi care cresc riscul contactării unei boli cu transmitere sexuala (HIV-SIDA, herpes, chlamidya) sau apariţiei unei sarcini nedorite; aproximativ 40% dintre adolescenţi au încercat cel puţin o dată marijuana, în timp ce 22% dintre aceştia folosesc frecvent acest drog. Marijuana este o opţiune des întâlnită în rândul adolescenţilor şi poate cauza pierderi de memorie, tulburări cognitive (de învăţare) sau de atenţie; aproximativ 9% dintre adolescenţi au încercat cocaina, în timp ce 4% folosesc acest drog frecvent (cel puţin o dată pe lună). Cocaina este un drog care creează dependenţă. Este foarte periculos, deoarece poate cauza aritmii cardiace (bătăi cardiace anormale) uneori fatale, infarct miocardic, crize pseudoepileptice sau accidente vasculare cerebrale.

Sunt numai o parte din multe alte statistici sumbre pe care le putem afla astăzi despre consumul de droguri. Din păcate, toate arată o creştere a consumatorilor a căror vârste ajung să sperie. Tot din păcate, putem spune că cei îndreptăţiţi să tragă un semnal de alarmă sunt prea tăcuţi. Cei îndreptăţiţi ar trebui să desfăşoare programe mult mai multe în care să fie prezentate efectele negative pe care le poate produce consumul de droguri. Iar acest lucru ar trebui făcut încă de pe băncile şcolii, la vârste când poate nu e prea târziu. Ceea ce este însă mai grav este faptul că cei care se luptă cu aceste droguri, indiferent de felul acestora, nu ştiu cui să ceară ajutorul, sau cine sunt cei îndreptăţiţi să le întindă o mână salvatoare.

Vă mulţumesc.