Parliamentary debates

Domnul Radu Bogdan Ţîmpău:

"Domnul Boc faţă cu realitatea sau Polemică versus viaţa reală"

La începutul săptămânii trecute, cu ocazia dezbaterii moţiunii de cenzură, ca tânăr parlamentar şi mai ales deformat de profesia mea de economist, am aşteptat cu interes luările de cuvânt ale membrilor Guvernului. Speram să ni se ofere date concrete, aşteptam să ne convingă cu aplomb de faptul că evaluările noastre, ale liberalilor, sunt eronate şi că de fapt România se îndreaptă către o direcţie bună. Şi spun asta pentru că dincolo de discursuri şi doctrine politice, speranţa noastră se îndreaptă către cetăţean.

Dar dezamăgirea a fost pe măsura aşteptărilor - adică imensă. Pentru că am pus în balanţă, pe de o parte, vorbele goale ale domnului Boc, discursul fără substanţă şi fără aplomb şi mai ales lipsa de soluţii şi viziune. Şi, pe de altă parte, am cântărit semnalele îngrijorătoare transmise de către mediul de afaceri, dezamăgirea profesorilor care se văd înşelaţi, disperarea oamenilor care se văd fără perspectiva unui loc de muncă.

Şi toate aceste realităţi triste sunt susţinute de cifre care arată foarte clar declinul vieţii economice din România. Realitatea ne arată că numărul cererilor depuse la Registrul Comerţului în ultimele patru zile din luna aprilie, pentru suspendarea activităţii, a fost de 10.000, nivelul din întreaga lună ajungând astfel la 14.035 de solicitări, faţă de 1.055, în aceeaşi perioadă din 2008, conform datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

ONRC a raportat anterior că, între 1 şi 27 aprilie, 3.434 de firme au solicitat suspendarea activităţii, ulterior revenind cu un anunţ în care se arată că în intervalul 1-30 aprilie 2009 numărul a crescut la peste 14.035 de cereri.

Faţă de luna aprilie 2008, numărul cererilor de suspendare din luna aprilie 2009 reprezintă o creştere de 13 ori.

În faţa acestei realităţi triste, mă întreb care sunt punctele de sprijin ale discursului domnului Boc. Pentru că orice fel de realitate ne arată foarte clar că domnul Boc şi guvernul pe care îl conduce urmează o singură cale: cea a minciunii.