Parliamentary debates

Domnul Răzvan Şerban-Mustea:

"Fiscalitatea în condiţii de criză"

De mai bine de patru ani, de când a fost implementată cota unică de impozitare ca parte integrantă a programului nostru de guvernare, numărul susţinătorilor acesteia a crescut, chiar şi în rândul celor mai sceptici analişti economici. Asta nu înseamnă că întreaga clasă politică este coalizată în jurul menţinerii ei şi este convinsă de beneficiile aduse de aceasta. Încă din primul an de la aplicare, volumul investiţiilor străine a crescut considerabil, iar cele autohtone au fost puternic stimulate.

Cota unică a consolidat afacerile de pe piaţa românească şi a permis statului să controleze mult mai uşor sumele colectate la bugetul de stat. Mai mult, datorită reducerii valorii acestui impozit, veniturile la bugetul de stat au crescut, în primul rând prin stimularea oamenilor de afaceri de a nu mai încerca să-şi ascundă afacerile.

În ciuda tuturor aspectelor favorabile create de implementarea acestei măsuri fiscale, încă mai există oameni politici contestatari ai acesteia, care-i doresc sfârşitul, fără să prezinte argumente fundamentate economic, ci care speră că discursul asupra impozitului progresiv le va mai aduce ceva voturi.

În actualul context economic, schimbarea politicii fiscale ar bulversa mediul economic românesc, iar rezultatele actualei politici fiscale nu justifică sub nici o formă renunţarea la o politică ce şi-a demonstrat rezultatele pozitive.

Nici criza economică şi nici falsa ipoteză conform căreia problemele economiei se rezolvă luând de la cei bogaţi şi dând celor săraci nu impun astăzi creşteri ale fiscalităţii în România. Problemele pe care le are bugetul de stat, din perspectiva colectării, reflectate într-o pondere de aproximativ 29% din p.i.b., faţă de 40-41% în ţările Uniunii Europene, se află cu siguranţă în abilitatea şi buna-credinţă a administraţiilor fiscale şi a organelor de control financiar-contabil ale Ministerului de Finanţe.

Faptul că anumiţi agenţi economici găsesc subterfugii pentru eludarea plăţii datoriilor la bugetul de stat creează şi probleme consistente pentru climatul concurenţial din România, afectându-i direct pe bun-platinici sau trimiţându-i şi pe aceştia către economia neoficială.

Aşadar, doamnelor şi domnilor, pentru că mediul economic răspunde pozitiv mai degrabă prin aplicarea stimulilor fiscali decât prin măsuri coercitive, vă rog să analizăm cu rigurozitate ce măsuri fiscale eficiente se pot implementa în orizontul următor de timp. România trebuie să analizeze serios cum poate fi utilizată politica fiscală împotriva cauzelor şi efectelor crizei economice, în condiţiile în care, de la 1 ianuarie 2010, Germania va face reduceri însemnate ale fiscalităţii, iar Franţa are în dezbatere noi măsuri de relansare economică cu ajutorul stimulentelor fiscale.