Parliamentary debates

Doamna Maria Stavrositu:

"Conferinţa ONU de la Copenhaga, cel mai aşteptat eveniment de mediu al anului"

Zilele acestea se desfăşoară, la Copenhaga, conferinţa ONU privind schimbările climatice. Negocierile din capitala Danemarcei sunt decisive pentru obţinerea unor rezultate concrete în lupta împotriva schimbărilor climatice. Marea provocare a conferinţei este semnarea unui nou acord internaţional de mediu care să înlocuiască, din 2012, Protocolul de la Kyoto.

Acordul de la Copenhaga trebuie să prevadă reduceri ale emisiilor, suficiente pentru a atinge obiectivul global de limitare a creşterii temperaturii globale la mai puţin de 2° Celsius. Prin intermediul acestui document, ţările industrializate se obligă să reducă emisiile la nivelul tuturor ramurilor economice care sunt generatoare de astfel de emisii, urmând, de asemenea, ca obiectivele privind emisiile tuturor ţărilor industrializate să fie cuprinse într-un singur acord.

Un raport alarmant arăta recent că temperatura aerului pe care îl respirăm ar putea creşte cu 7˚C în 2010 faţă de nivelul temperaturilor din era preindustrială. Agenţia Europeană pentru Mediu şi Grupul interguvernamental de experţi ONU pentru schimbări climatice au publicat recent mai multe modele care încearcă să preconizeze cum vor arata diferite zone de pe planetă în următoarea sută de ani, dacă fenomenul încălzirii globale nu va fi stopat. Zone de coastă sub ape, suprafeţe întinse afectate de deşertificare şi imposibil de folosit pentru agricultură, furtuni foarte dese, uragane foarte puternice, râuri şi fluvii revărsate, secetă prelungită.

Pentru România, materialele arată că zona costieră, de la Vama Veche până la Sulina, va fi afectată de creşterea nivelului oceanului planetar. Tot sub ape ar putea ajunge întreaga Deltă a Dunării, iar zona de luncă dintre Tulcea şi Galaţi (situată de o parte şi de alta a fluviului) ar urma să devină o imensă mlaştină, Dunărea urmând să devină mult mai lată. În restul Dobrogei, însă, fenomenul de deşertificare ar putea lua amploare, mii de hectare urmând a fi lovite de ariditate. Lovite de acest fenomen ar urma să fie şi teritorii din judeţele Olt, Dolj, Gorj, dar şi din Banat, regiuni care deja se confruntă cu acest fenomen. Zona de nord a ţării, atât Moldova, cât şi Transilvania sunt ameninţate de furtuni şi viituri.

În momentul de faţă, la Copenhaga, politicieni şi experţi din toată lumea încearcă să ia măsuri pentru combaterea principalului fenomen responsabil de schimbările climatice: emisiile de gaze cu efect de seră. UE a parafat deja un acord de reducere cu 20% a acestor emisii până în 2020, împreună cu creşterea ponderii folosirii energiilor alternative, urmând ca, în cazul semnării unui protocol global în acest sens, ţinta europeană să fie de 30%.

Tratat cu prioritate în alte ţări, subiectul schimbărilor climatice este amintit în România doar după un val de inundaţii, după luni întregi de secetă sau după ce vremea se strică brusc şi produce pagube materiale însemnate.

La nivel mondial se iau decizii importante cu impact major pe termen mediu şi lung. În tot acest timp, România este ţara fără preşedinte, deşi el a fost ales de majoritatea cetăţenilor, şi fără un Guvern care să ia măsurile de care avem nevoie pentru ieşirea din criză.

România are nevoie de un Guvern şi de o clasă politică care să meargă în rând cu ţările europene. Soluţia nu este să batem pasul pe loc. Avem mai mult ca oricând nevoie de măsuri sociale şi economice, de reforme în sănătate, educaţie, administraţie, agricultură şi în multe alte domenii.