Parliamentary debates

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Potrivit unui raport făcut public în 17 aprilie 2004 privind compatibilitatea cu Agenda de la Lisabona, România mai are multe de făcut pentru a ajunge la stadiul de competitivitate în condiţiile în care nici statele membre ale Uniunii Europene nu au atins acest nivel.

Mediul de afaceri din România a obţinut unul dintre cei mai stabili indicatori privind dezvoltarea social-economică în contextul Agendei de la Lisabona, prezentat de Mircea Geoană, ministrul afacerilor externe, şi Quiton Quayle, ambasadorul britanic la Bucureşti, în cadrul unei întâlniri a Consiliului Economic şi Social (C.E.S.).

Agenda de la Lisabona (introdusă în 2000) urmăreşte ca Uniunea Europeană să devină, până în 2010, cea mai competitivă şi dinamică economie din lume.

Ţintele agendei se referă la consolidarea şi unificarea mediului de afaceri, stimularea creării şi îmbunătăţirea protecţiei şi coeziunii sociale.

Astfel, pe o scală de evaluare de la A (maximum) la E (minimum), mediul românesc de afaceri atinge doar indicativul "D". Nivelurile cele mai ridicate atinse de România sunt în cazurile angajării şi coeziunii sociale şi al dezvoltării sustenabile, amândouă coordonatele obţinând indicele "C".

Aspectele pozitive relevate în raport sunt dublarea numărului utilizatorilor de Internet (4,5% din gospodării au acces la Internet), o mai bună promovare a exporturilor intensive de tehnologie.

Pentru că ne aflăm totuşi departe de ţintele fixate la Lisabona, scorurile României au fost raportate la performanţele Uniunii extinse, adică ţinând cont şi de realizările celor 10 ţări ce vor adera la 1 mai plus Bulgaria.

Din studiul efectuat după o metodologie a Centrului de Reformă Europeană din Londra, reiese că investiţiile în cercetare-dezvoltare sunt extrem de reduse faţă de cele din Uniunea Europeană, fie actuală, fie extinsă.

Astfel, în România, cercetarea, un domeniu prioritar în Agenda de la Lisabona, primeşte doar 23% din pib (faţă de o ţintă de 3 procente fixată în Agendă), cele 15 ţări membre cheltuie 21% din pib în acest domeniu, iar nouă membri se apropie de un procent.

Citând din Raport, ambasadorul Quayle a declarat că "eforturile Guvernului pentru încurajarea antreprenoriatului sunt slabe, progrese fiind realizate doar în ce priveşte facilitarea intrării pe piaţă".

Tot în raport se mai menţionează că "legislaţia trebuie simplificată deoarece încă mai împiedică dezvoltarea afacerilor şi încurajează practicile oficiale".

Aşadar, domeniile în care România mai are multe de făcut sunt: inovare şi cercetare, liberalizare, medii de afaceri, nivelul angajării şi coeziunii sociale şi dezvoltarea durabilă.