Parliamentary debates

Domnul Ion Preda:

Este binecunoscut faptul că, după decembrie 1989, sistemul nostru politic a fost conceput de către foştii activişti ai Partidului Comunist. La vremea respectivă nici nu se putea altfel. După trecerea a 16 ani, se constată că acest sistem are multe carenţe. Modificarea Constituţiei din 2003 nu a adus nici o schimbare fundamentală. Anul acesta, mai mult ca oricând, au fost lansate pe bandă idei ca: votul uninominal pentru puterea legislativă, Parlament unicameral, referendum etc. Sunt elemente fundamentale pentru un sistem politic democratic, fără îndoială. Numai că, felul în care au fost lansate, lasă impresia că sunt o ameninţare adresată celor care cârtesc împotriva alegerilor anticipate. Nu discut paternitatea lansării acestor idei. Cert este că astfel de idei ţin de esenţa unui sistem politic democratic şi necesită o abordare mai mult decât responsabilă. Referendum pe tema votului uninominal sau al parlamentului unicameral reprezintă o aberaţie. Poporul ar răspunde fără echivoc că vrea vot uninominal şi parlament unicameral. Dar acelaşi popor poate răspunde prin da şi la idei ca: desfiinţarea Parlamentului, desfiinţarea taxelor şi impozitelor, salariu minim pe economie de 10 milioane de lei etc.

Astfel de probleme necesită o dezbatere coerentă, la nivelul tuturor factorilor politici, dar mai ales în Parlament. O abordare care nu trebuie să fie afectată de nici un fel de presiuni sau de timp. Nu am inventat noi roata, astfel încât trebuie avute în vedere: evoluţia istorică a întregii problematici precum şi eficienţa punerii în practică a diferitelor variante în toate ţările democratice. Apoi trebuie ţinut cont de faptul că, o variantă sau alta nu trebuie copiate, ci adaptate la societatea românească. Sistemul politic democratic, în ansamblul său, are limitele sale. În momentul în care acestea depăşesc limitele unei societăţi (mă gândesc la puterea de înţelegere, educaţie şi mentalităţi), democraţia se poate transforma foarte uşor în tiranie.

Sunt idei progresiste, care, aplicate fără nici o noimă, într-un moment istoric nepotrivit, au efecte perverse. Votul universal introdus în Franţa în timpul Marii Revoluţii din anii 1789-1794, în loc să producă lărgirea democraţiei, a avut ca efect dictatura iacobină, o dictatură cu caracter terorist care şi-a devorat până şi proprii conducători şi exemplele de acest gen pot continua.

Acum, la 16 ani după decembrie 1989, constatăm că sistemul politic democratic din România nu răspunde în mod eficient la necesităţile ridicate de progresul societăţii şi integrarea europeană.

Votul uninominal are argumente pro şi contra. Evoluţia istorică este trecerea de la acest sistem la votul pe listă. Aşadar, invers ar fi o involuţie. O democraţie consolidată are nevoie de partide puternice, or votul uninominal nu face altceva decât să le dilueze (slăbească). O selecţie mai riguroasă a valorilor în cadrul votului pe liste ar rezolva mai bine problema. Poate un sistem combinat ar fi soluţia optimă - un vot preferenţial pe listă.

Parlament uni sau bicameral. Evoluţia istorică este trecerea de la uni la bicameral. În Ungaria se dezbate problema trecerii la un Parlament bicameral. Parlamentul bicameral existent azi în România poate fi optimizat prin reducerea numărului de parlamentari din cadrul ambelor Camere şi o delimitare clară a atribuţiilor. Senatorii pot reprezenta interesele locale (judeţene, de sector) şi pot avea atribuţii în domeniul politicii externe, iar deputaţii pot reprezenta interesele generale ale cetăţenilor la nivel naţional.

O lege bună este o lege care în faza de proiect este dezbătută profund, nu în regim de urgenţă.

În sfârşit, forma de guvernământ este, dintre toate, cea mai sensibilă. Potrivit actualei Constituţii, România este o republică semiprezidenţială.

Este cauza principală care a generat şi generează tensiuni între cele două palate, Cotroceni şi Victoriei, indiferent de locatarii acestora.

Prin urmare, este mai mult decât necesar să ne gândim la Republica parlamentară sau prezidenţială şi, de ce nu, la monarhie constituţională. Fără a intra pe fond, mi se pare că toate aceste variante sunt superioare actualei forme de guvernământ şi, pe deasupra, sunt mai aproape de tradiţiile şi mentalităţile poporului român.

Toate problemele expuse mai sus trebuie să aibă o finalitate, un proiect care să fie aplicabil din 2008 sau 2012.