Parliamentary debates

Domnul Mircia Giurgiu:

Declaraţie politică intitulată "Energia nucleară - risc sau beneficiu?"

Autorităţile bulgare au anunţat construirea unei centrale nucleare la Belene, într-o zonă cu un grad seismic ridicat - în 1977 au murit peste 200 de persoane. Impactul asupra mediului şi al sănătăţii populaţiei ar fi dezastruos în cazul unui cataclism natural de amploarea celui mai sus-menţionat.

Asigurarea securităţii energetice a ajuns un subiect la ordinea zilei în ţările UE, care se simt tot mai vulnerabile în acest domeniu. Expresia "energie nucleară" este tot mai des pronunţată în discursurile de la Bruxelles. Dar dacă la nivel oficial decizia este deja luată, în rândul cetăţenilor europeni există încă mari temeri legate de electricitatea produsă în centralele nucleare.

Justificările oficiale sunt cât se poate de realiste. În timp ce preţurile petrolului şi gazelor naturale se menţin la cote ridicate, consumul Uniunii creşte cu aproape 2% pe an. Dar să adăugăm la acest context instabilitatea din ţările furnizoare de combustibili clasici, rivalităţile geopolitice şi recrudescenţa naţionalismului. Să mai trecem pe listă conştientizarea tot mai acută a faptului că resursele existente nu vor dura o veşnicie, plus deciziile de înăsprire a măsurilor de protecţie a mediului. Iată de ce producerea de energie nucleară se arată ca fiind soluţia cea mai convenabilă. În timp ce state precum Franţa şi Lituania au ajuns să producă 78,5%, respectiv 70% din energia electrică în centrale nucleare, există şi ţări ca Austria, Grecia sau Irlanda, care nu au centrale nucleare în funcţiune.

În România, energia nucleară a atins anul trecut o pondere de 9% din totalul energiei electrice, însă aportul ei se va dubla în acest an. Autorităţile române şi-au propus să crească ponderea energiei nucleare până la aproape 35% la orizontul anului 2013, când se estimează că vor fi puse în funcţiune şi Unităţile 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă.

Această formă de energie este preferată de autorităţi pentru că, pe lângă faptul că reduce dependenţa de importuri, are un cost de producţie mai mic faţă de energia obţinută din hidrocarburi şi elimină o cantitate neglijabilă de dioxid de carbon.

Totuşi, ritmul în care se va dezvolta acest domeniu în Europa rămâne incert, întrucât opinia publică are rezerve în ceea ce priveşte această formă de energie. Un studiu publicat recent de Comisia Europeană relevă că numai 14% din europeni cred că ar trebui mărită ponderea energiei nucleare în producţia de energie. În acelaşi timp, 39% din respondenţi au declarat că această contribuţie ar trebui redusă, şi 34% că ar trebui menţinută la nivelul actual.

Atitudinea negativă faţă de energia nucleară variază însă foarte mult în funcţie de ţară. Astfel, în timp ce 75% din greci consideră că ponderea energiei nucleare ar trebui redusă, numai 7% din bulgari sunt de aceeaşi părere. În ceea ce îi priveşte pe români, 23% consideră că proporţia energiei nucleare ar trebui majorată, în timp ce 12% cred că ar trebui redusă. Ponderea celor care se pronunţă în favoarea creşterii cantităţii de energie generată în centrale nucleare arată că în România sunt cei mai mulţi susţinători ai acestui sector, media europeană fiind de 14%.

Atitudinea reticentă a europenilor faţă de energia nucleară este urmare a faptului că cea mai mare parte a lor crede că riscurile producerii energiei nucleare sunt mai mari decât beneficiile. Numai 33% din respondenţi au declarat, în chestionarul Comisiei Europene, că beneficiile energiei nucleare sunt mai mari decât riscurile. În România, opinia publică este mai favorabilă acestei forme de energie decât media europeană. 30% din români au declarat că riscurile energiei nucleare depăşesc beneficiile, iar 28% spun că avantajele sunt mai mari.

În ceea ce priveşte securitatea, cea mai mare parte a europenilor crede că terorismul, folosirea improprie a materialelor radioactive şi depozitarea deşeurilor nucleare sunt cele mai mari pericole. Specialiştii avertizează însă că riscurile sunt mai mici decât cele percepute de opinia publică.

De aceea, consider necesar ca autorităţile române şi cele europene să ia poziţie fermă cu privire la construirea unei centrale nucleare la Belene, Bulgaria, la mai puţin de 100 km de Bucureşti.