Parliamentary debates

Doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu:

"Cât de bogat trebuie să fii ca să îţi permiţi să te îmbolnăveşti în România?"

Aşa cum estimam în urmă cu câteva luni, înlocuirea ministrului Cseke Attila cu Ladislau Ritli nu a adus nimic în plus sistemului sanitar românesc, ci, iată, cum avem prilejul să aflăm din presă, doar familiei actualului ministru, care îşi poate vedea mai curând fiul instalat în funcţia pe care şi-o doreşte.

Fiecare părinte îşi iubeşte copilul şi încearcă, pe cât îi permit funcţia şi grosimea obrazului, să îi dirijeze (în sus!) şi să îi netezească fiului traiectoria profesională.

În fond, chiar aş putea să înţeleg o astfel de atitudine şi în cazul ministrului sănătăţii, dacă, însă, aşa cum se spune, i-ar fi lui bine dar... i-ar lăsa şi pe alţii să trăiască!

Dar în domeniul pe care îl patronează lucrurile merg din rău, în mai rău, spre dezastru.

Şi nu exagerez!

Oare ştie domnul ministru ce se întâmplă în teritoriu? În puţinele spitale care s-au salvat de la închidere?

Sunt sigură că nu, aşa că îi spun eu: aparţinătorii bolnavilor sunt puşi să cumpere branule, perfuzoare, pampers, medicamente... Aceiaşi aparţinători se simt prost să nu le ofere plicuri cu sume de bani sau atenţii medicilor şi cadrelor medii sanitare ori infirmierelor, pentru că văd cu ochii lor că au rămas foarte puţini, că toată lumea trage de ei şi pentru că ştiu că, deşi au fost umiliţi şi li s-au tăiat salariile, îşi fac, totuşi, datoria, unii chiar cu brio...

Boala a devenit, astfel, cel mai mare lux al românilor, chiar şi al acelora dintre ei care au venituri ce pot fi considerate consistente.

Mă întreb însă ce se întâmplă cu restul de 90% dintre români, cărora veniturile abia le ajung de mâncare şi întreţinere, dar care, zeci de ani, au cotizat la fondul pentru sănătate?!

Mai au ei vreo speranţă? Vreo aşteptare?

Pentru aceştia din urmă mă tem că nici speranţa că, într-o bună zi, şi domnul Ladislau Ritli se va retrage din funcţie nu mai contează.

Prăpastia a devenit mult prea adâncă!