Parliamentary debates

Domnul Ioan Dumitru Puchianu:

"Dorinţa de sfidare şi lipsa de realism politic - dovada duplicitarismului udemerist, indiferent de guvernare"

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi şi colege,

Cu numai 72 de ore înainte de anunţarea oficială a deciziei favorabile a Consiliului Europei privind aderarea României la UE, conducerea singurului partid de pe scena politică românească format pe criterii etnice, a încercat, din nou, să destabilizeze fragilul echilibru politic în care ne aflăm de atâţia ani. Cum putem altfel să calificăm gestul conducerii unui partid care se află veşnic la guvernare indiferent de culoarea politică a guvernului, şi care sistematic apelează la şantajul votului pentru a obţine avantaje flagrant disproporţionate cu importanţa lui pe eşichierul politic românesc?

Nu cred că electoratul udemerist este solidar în totalitate cu declaraţiile şi solicitările aberante ale conducerii acestei uniuni etnice, pentru că dacă nu ar fi aşa, restul electoratului din România ar trebui să îşi pună serioase semne de întrebare privind capacitatea politică a unei populaţii majoritare în propria sa ţară, de a guverna spre binele întregii naţiuni. Electoratul minoritar etnic maghiar este, totuşi, format din oameni de cetăţenie română; născuţi, crescuţi şi educaţi în România, oameni care au votat o Constituţie a unei ţări unde trăiesc şi pe care au jurat că o vor respecta. Pe documentele lor de identitate scrie România şi este imprimat steagul acestei ţări, ei fiind consideraţi oriunde în lume cetăţeni români nu maghiari. Puţine sunt ţările în care, pe documentele oficiale, se menţionează şi naţionalitatea unei persoane nu numai cetăţenia, şi acestea sunt, în general, ţări cu o rată a imigraţiei foarte mare.

In aceste condiţii, declaraţiile conducerii UDMR privind autonomia teritorială a unor regiuni din centrul României nu pot decât să ne ducă cu gândul la o încercare de destabilizare naţională cu consecinţe greu de evaluat acum. Probabil că mâna de oameni de la conducerea UDMR nu face decât să încerce să atragă atenţia asupra lor şi să mai câştige un pic de interes din partea electoratului, dar şi aşa declaraţiile lor dau dovadă de lipsă de realism politic şi sfidează cele mai elementare reguli de bun simţ. Cum poate fi altfel catalogată declaraţia liderului UDMR decât o încercare de destabilizare? Şi asta din partea unui partid care s-a aflat veşnic la guvernare şi a oferit electoratului său avantaje pe care, de multe ori, celelalte partide mai bine reprezentate politic, nu le-au putut obţine. Probabil că duplicitarismul cu care s-au obişnuit trecând de fiecare dată de partea celor aflaţi la putere, a adus astăzi UDMR-ul în situaţia să creadă că tot ce doreste i se şi cuvine. S-au făcut concesii privind autonomia culturală; învăţamântul românesc de stat, deci suportat de la bugetul naţional, se poate face şi în alte limbi decât cea română; folosirea limbii materne în instituţiile publice este deja ceva obişnuit în anumite regiuni ale ţării, dar de aici şi până a cere public şi oficial, în numele unui partid etnic, ca o parte din pământul României să fie rupt şi pus la dispoziţia unei minorităţi, asta deja înseamnă sfidarea unei întregi naţiuni române.