Parliamentary debates

Domnul Angel Tîlvăr:

Apreciez înverşunarea şi rapiditatea cu care actualul Guvern Boc a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care se instituie un control mai riguros asupra comercializării plantelor etnobotanice. Era imperios necesară o astfel de reglementare, dar eforturile de a declara aceste substanţe ilegale aparţin deopotrivă Guvernului, dar şi mai multor colegi deputaţi şi senatori care au adus în discuţie această problemă, fie prin declaraţii politice sau întrebări şi interpelări, fie prin propuneri legislative.

Este regretabil faptul că, deşi cu câteva luni în urmă se striga sus şi tare legalizarea consumului de droguri uşoare, probabil cu intenţia de a atrage, la acea vreme, un anumit segment de electorat, astăzi, când s-au înregistrat peste 1.000 cazuri de persoane care au solicitat asistenţă după ce au consumat astfel de plante, când, potrivit unui raport al Inspectoratului General al Poliţiei Române, la sfârşitul lunii august 2009 au fost identificate 121 magazine, ceea ce reprezintă o creştere de 672% în 6 luni, iar faţă de luna august 2009 numărul de magazine aproape că s-a triplat, şi când s-au înregistrat şi primele victime ale consumului de plante "de relaxare", a apărut, peste noapte, o ordonanţă de urgenţă în care se incriminează consumul de droguri uşoare.

Unii ar spune că mai bine mai târziu decât niciodată. Însă eu condamn faptul că a trebuit să se aştepte să apară victime din rândul consumatorilor ca să se urgenteze apariţia unei reglementari în acest sens. M-am declarat încă de la apariţia primelor cazuri de intoxicaţii cu plante etnobotanice un susţinător al interzicerii comercializării acestora. În acest sens, am atras atenţia încă din aprilie anul trecut asupra efectelor pe care aceste plante le au asupra tinerilor, şi nu numai, precizând atunci că vânzarea acestor droguri, fie că se numesc plante etnobotanice, fie că se numesc ciuperci, duce la crearea unor dezechilibre la nivel emoţional, la destabilizare şi, nu în ultimul rând, la victime. Făceam atunci referire şi la plantele care la noi se comercializau fără nici o interdicţie, pe când în alte ţări europene, precum Belgia, Suedia, Germania, acestea erau de mult interzise. Plantele care reprezintă un potenţial risc pentru populaţie au fost introduse ulterior pe o listă de 17 plante care fac obiectul propunerii legislativepentru modificarea şi completarea Legii nr.339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, care a fost alcătuită împreună cu mai mulţi colegi deputaţi şi senatori şi care se află în prezent la Senat.

Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea Legii nr.143/2000, privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi a Legii nr.339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor stupefiante şi psihotrope este de bun augur, iar adoptarea ei este lăudabilă. Domnul ministru a declarat în conferinţa de presă ce a avut loc după şedinţa de guvern în care a fost adoptarea OUG că "Suntem după o muncă susţinută de aproape 4 săptămâni, timp în care un grup de lucru constituit la nivelul Ministerului Sănătăţii, format din reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale a Medicamentului, ai Inspectoratului General al Poliţiei Române, specialişti de la Facultatea de Farmacie din Bucureşti şi ai Ministerului Sănătăţii, au identificat o listă de substanţe şi de plante care denumite, spunem noi impropriu, etnobotanice, dar care au anumite proprietăţi psihoactive.(...) Este vorba de o listă conţinând 27 substanţe şi 9 plante." Apreciez munca susţinută de 4 săptămâni a specialiştilor care au alcătuit această listă, însă doresc să precizez că o astfel de muncă ar trebui efectuată cu regularitate deoarece periodic apar droguri noi, iar importanţa monitorizării tendinţelor în ceea ce priveşte consumul de substanţe psihoactive noi, în vederea depistării compuşilor sau substanţelor nocive este primordială pentru ţinerea sub control a fenomenului. Un exemplu în acest sens este Belgia, care şi-a restructurat legislaţia privind substanţele psihotrope, pentru a include o nouă categorie, care enumeră plante sau părţi de plante aflate sub control, nu doar ingredientele psihoactive ale acestora.

Aceasta este şi propunerea făcută de Observatorul european pentru Droguri şi Toxicomanie care a prezentat în raportul său anual privind situaţia drogurilor în Europa, în subcapitolul: "Droguri noi şi tendinţe emergente" importanţa monitorizării continue a tendinţelor privind consumul de droguri în vederea depistării substanţelor noi şi introducerea lor pe lista substanţelor interzise.

Însă, după cum bine ştim cu toţii, interzicerea consumului de droguri, indiferent că sunt ele plante etnobotanice sau droguri grele, nu implică şi dispariţia consumului sau a comercializării. Este necesară o monitorizare atentă a apariţiei noilor tendinţe, dar la fel de necesară este şi conceperea şi implementarea unor politici de prevenire ca modalitate de control al consumului de droguri.

Experienţa altor ţări europene ne arată că accentul pus pe anumite grupuri, îndeosebi cele vulnerabile, sau analiza unor factori demografici şi sociali precum rata şomajului, absenteismul şcolar, familii dezrădăcinate constituie direcţii clare privind expunerea la riscul consumului de droguri. Într-un sondaj efectuat în Ţara Galilor s-a arătat că doar 1% din tinerii nonvulnerabili consumă droguri, pe când adevăraţii consumatori de droguri sunt în proporţie de 24% chiulangiii, 33% sunt cei care nu au o locuinţă şi 39% sunt cei care au mai fost arestaţi în trecut.

Aşadar, politicile de prevenire, în marea lor majoritate, ar trebui îndreptate către grupurile vulnerabile de tineri, întrucât aceştia sunt mai degrabă expuşi fie la recidivă, fie la alunecarea către consumul de stupefiante. Şi nu ne referim aici doar la drogurile puternice, ci şi la substanţele psihoactive.

În concluzie, consumul de droguri este o problemă complexă, care necesită o abordare atât din punct de vedere legal, cât şi social şi economic. Nu este suficient doar să închidem magazinele de vise, sau doar să întocmim o listă cu plante sau substanţe interzise, este nevoie de o muncă continuă în ceea ce priveşte comercializarea şi consumul de droguri care, în prezent, conform statisticilor, nu este scăpat de sub control, dar care, dacă nu este atent monitorizat, poate deveni o reală problemă a societăţii româneşti.