Parliamentary debates

Domnul Nicolae Jolţa:

"Despre cinismul guvernării"

De la Machiavelli încoace cinismul a devenit un soi de sinonim nerostit al politicii. Oricine reuşeşte în politică ar trebui, conform percepţiei generale, să posede o oarecare doză de cinism.

Cinismul se manifestă în politică ori de câte ori se iau decizii, deciziile bazându-se şi în politică, ca şi în orice alt domeniu, pe analiza unor situaţii date, şi, cum rareori există situaţii din care toată lumea are de câştigat, politicianul îşi asumă cu cinism decizia pe care o consideră cea mai potrivită. Politica se face însă cu un cinism moderat, dublat de multă responsabilitate şi, din păcate, dacă cinismul nu lipseşte actualului Guvern şi şefului său de la Palatul Cotroceni, responsabilitatea se găseşte cu greu în deciziile luate de putere în ultima vreme.

La începutul săptămânii trecute, credeam că maximul cinismului în politică înseamnă să numeşti, cu preţul unui abuz parlamentar, un judecător la Curtea Constituţională. La mijlocul săptămânii trecute, credeam că cinismul în politică este să diminuezi cu 15 procente veniturile celei mai defavorizate categorii sociale pentru a atinge ţintele stabilite de forurile monetare internaţionale. Însă la sfârşitul săptămânii trecute, Preşedintele României care declara la întâlnirea de la Snagov că: "Pentru 30.000 de oameni care sunt clientela voastră, sacrificaţi nouă milioane de alegători", a dus cinismul în politică dincolo de orice imaginaţie a unui om politic onest.

Domnul preşedinte nu a vorbit despre 9 milioane de oameni reali, despre 9 milioane de familii cu probleme, cu rate la bancă, cu restanţe la întreţinere, cu medicamente lipsă, nu a vorbit despre 9 milioane de români ale căror venituri au fost diminuate drastic în ultima săptămână, ci s-a referit strict la 9 milioane de voturi.

Pe lângă acest exemplu de cinism, numirea unui judecător la Curtea Constituţională care să asigure punerea în aplicare a legilor, în opinia mea neconstituţionale, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament, pare o joacă de copii. Şi dacă în cazul neconstituţionalităţii legilor există instanţe internaţionale care probabil vor sancţiona acest abuz, modul în care Preşedintele României îşi percepe cetăţenii nu poate fi sancţionat de nimeni.

Oscar Wilde spunea că cinicul este un om care ştie preţul tuturor lucrurilor, dar nu ştie valoarea lor. Preşedintele Traian Băsescu ştie preţul celor 9 milioane de voturi, dar îi este necunoscută valoarea celor 9 milioane de oameni.

Actuala majoritate cunoaşte preţul plătit pentru numirea unui judecător la Curtea Constituţională, dar îi este străină valoarea democraţiei.

Guvernul Boc cunoaşte preţul măsurilor pe care le-a impus, dar nu cunoaşte valoarea vieţii cetăţenilor afectaţi de măsurile impuse.