Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of September 7, 2010
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.124/2010
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of September 7, 2010 |
Sittings of the Chamber of Deputies of September 7, 2010
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.44 | Cătălin Cherecheş - declaraţie politică: "După o vară fierbinte, o toamnă rece pentru români"; | ![]() |
||
|
"După o vară fierbinte, o toamnă rece pentru români" Începem o nouă sesiune parlamentară, după o vară fierbinte şi la propriu şi la figurat, dacă ne gândim la temperaturile ridicate, dar şi la măsurile luate de Guvern, care au afectat nivelul de trai pentru o mare parte dintre români. Iar dacă mai existau români care mai credeau că guvernul ştie ce face, reducerea salariilor cu 25%, creşterea TVA, haosul creat de modificarea Codului Fiscal, lipsa măsurilor care să scoată ţara din criză cred că i-au convins pe deplin că lucrurile sunt scăpate de sub control. Este a patra sesiune parlamentară la care particip de când am fost ales deputat în Colegiul uninominal nr. 2 Baia Mare Est. Am candidat pentru un loc în Parlamentul României cu dorinţa sinceră de a contribui la elaborarea de legi bune, de strategii care să schimbe în bine viaţa celor care m-au trimis să-i reprezint în Parlamentul României. Din păcate, atunci când stau de vorbă cu alegătorii mei, cu băimărenii şi maramureşenii, nu despre asemenea legi îmi vorbesc ei, ci despre măsuri care le dijmuiesc drastic nivelul de trai. Şi în această vară, le-am ascultat gândurile şi le-am citit în ochi dezamăgirea. Fie că a fost vorba de locuitorii satelor, de pensionari, de profesori sau de cei care lucrează în sistemul sanitar. Ca să nu mai vorbesc de tineri, gata să-şi ia lumea în cap în căutarea de oportunităţi. Din lipsa mijloacelor financiare, pământul a rămas în continuare nelucrat, preţurile în piaţă sunt peste puterea de cumpărare, subvenţiile sunt mici, proiectele de finanţare lipsesc, economia bate pasul pe loc. Diminuarea cu 25%, de-a valma, a veniturilor unei părţi mari din populaţia activă a penalizat, cum bine se exprima cineva, şi trântori şi albine, şi chiulangii şi muncitori, a spulberat orice urmă de speranţă că lucrurile merg bine. Iar atât de mult invocatele reduceri de personal bugetar, făcute şi ele fără o analiză lucidă, îşi arată din plin efectul. Nu trebuie să fii mare specialist pentru a vedea că nu poţi corecta un sistem bolnav cu acţiuni pompieristice, cu ezitări şi ieşiri la rampă pe cât de absurde, pe atât de hilare. Iar găselniţa cu drepturile de autor a pus capac. Am discutat cu oameni care au carte de muncă, deci plătesc deja contribuţii la stat, şi care mai muncesc şi în alte locuri. Sau cu pensionari, care au contribuit pe toată perioada cât au lucrat. Ei se întreabă de ce să plătească de două sau mai multe ori dările la care îi supune statul. Că nu beneficiază de servicii suplimentare. Că nu se internează în două sau mai multe spitale, că nu îi îngrijesc mai multe asistente, care oricum pleacă să lucreze pentru alţii, cu salarii mult mai mari decât în România. Am un caiet întreg în care am notat problemele cetăţenilor, dorinţele lor, soluţiile pe care le propun. Oameni care cred că demnitatea nu trebuie călcată în picioare, că avem nevoie de tineri şi de inteligenţa lor, că nu trebuie să lăsăm atât de uşor să ne plece specialiştii, că onoare înseamnă să-ţi respecţi cuvântul dat. Umilirea cetăţenilor, ignorarea principiilor, aplicarea unor legi strâmbe nu sunt argumente pentru speranţă. Iar oamenii au nevoie de speranţă. Nu trebuie să ne supărăm că întreaga clasă politică a căzut în dizgraţie, ci să încercăm să găsim alternative care să conducă la resurse pentru recăpătarea încrederii. Din păcate, nici acţiunile partidelor politice aflate în opoziţie nu sunt coerente, de multe ori se înfruntă orgoliile şi nu programele şi acţiunile comune, care să corecteze derapajele în care se află atât viaţa economică şi socială, cât şi viaţa politică din România. La început de sesiune parlamentară vă asigur că eu nu mi-am pierdut optimismul, deşi n-am fost ocolit de probleme. Mă încarc cu energie pozitivă de fiecare dată când merg în mijlocul oamenilor. Îi ascult, fiindcă şi asta e o mare durere a lor. Nu-i mai ascultă şi nu-i mai aude nimeni. De la ei am învăţat un lucru care îmi este de folos: adevărata politică se face printre oameni şi cu oamenii. |



