Parliamentary debates

Domnul Mihai Stănişoară:

Declaraţie politică privind derularea programului SAPARD.

Indignare, nelinişte, frustrare, puhoi de articole în mass-media, pentru un singur subiect. E adevărat, vorbim de un subiect de care sunt legate câteva sute de milioane de euro şi de felul cum sunt cheltuite.

Prin programul SAPARD, Uniunea Europeană a alocat României bani, şi nu puţini, în vederea dezvoltării agriculturii şi infrastructurii rurale. Ca şi alte programe europene, SAPARD s-a întâlnit în România cu apetenţa de nestăvilit a mahărilor PSD pentru bani europeni. Dacă nu eşti PSD-ist, n-ai nici legături de partid şi nici nu vrei să dai şpagă pentru a accesa fondurile europene, te izbeşti de un adevărat zid de birocraţie, rea-voinţă, delăsare şi nesimţire. Banii veniţi de la Uniunea Europeană au o destinaţie precisă, iar atragerea şi utilizarea lor se fac pe baza unor reguli foarte stricte, dar unii demnitari şi politicieni văd în această sursă o vacă bună de muls. Văd mai ales o pradă care ar putea aduce bani mulţi, nu atât pentru executarea unor investiţii agricole certe, cât pentru umplerea unor buzunare care şi aşa sunt neîncăpătoare. În acelaşi timp, România este incapabilă să cheltuiască fondurile europene SAPARD destinate agriculturii şi datorită neimplicării autorităţilor locale şi a lipsei resurselor locale pentru a asigura cofinanţarea acestor proiecte.

Un alt aspect care trebuie să dea de gândit autorităţilor sunt zecile de firme dubioase care îşi oferă serviciile de consultanţă amatorilor de proiecte SAPARD şi care pretind circa 5000 de euro pentru un proiect, indiferent dacă acesta va fi sau nu acceptat la care se adaugă procente bune din valoarea proiectului aprobat. Zeci de persoane fizice, asociaţii familiale, comerciale sau chiar primari au achitat fiecare zeci de milioane de lei pentru proiecte care nu au intrat niciodată în finanţarea programului SAPARD.

În cele mai multe dintre cazuri, programul SAPARD se dovedeşte a fi prea scump pentru producătorul agricol autohton, indiferent dacă face parte din sectorul privat sau public. Majoritatea proiectelor acceptate la finanţare vin însă din partea unor firme deja dezvoltate. Lipsa de informaţii concrete legate de modul de întocmire a proiectelor, la nivelul comunelor, închide practic calea micilor fermieri către un ajutor nerambursabil. Acest lucru poate fi uşor constatat şi din informaţiile periodice ale ministerului de resort.

Agricultura este o problemă delicată nu numai pentru România, ci şi pentru Uniunea Europeană. Cea mai mare parte a bugetului Comisiei Europene este destinat agriculturii şi celebrei politici agricole comune. Având în vedere importanţa problemei agricole pentru Uniunea Europeană, este explicabil de ce agricultura românească este unul din capitolele de negociere cu cele mai mici progrese. De asemenea, importanţa domeniului în economia românească ne face să deducem de ce noi suntem penultima ţară căreia i s-a acreditat Agenţia SAPARD. Din acest punct de vedere, acreditarea nu reprezintă o performanţă, ci mai degrabă o victorie îndoielnică, obţinută în virtutea faptului că procesul de integrare este ireversibil. Dincolo de importanţa finanţării oferită într-un domeniu care are nevoie vitală de infuzie de capital, SAPARD reprezintă cu adevărat un test de maturitate pe care România nu prea reuşeşte să-l treacă.

Rămâne, aşadar, o întrebare pe care autorităţile competente ar trebui să şi-o pună ca urmare a experienţei concrete legată de slaba capacitate de atragere a fondurilor prin proiecte eligibile şi de lipsa de promptitudine a demersurilor birocratice în România: va fi programul SAPARD gura de oxigen mult aşteptată de agricultura românească?