Parliamentary debates

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Declaraţie politică cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma.

Acum 50 de ani, Europa depăşea o primă criză gravă prin semnarea Tratatelor de la Roma, moment istoric care punea bazele Uniunii Europene, pe care o cunoaştem astăzi. La vremea aceea, şase naţiuni libere participau la acest eveniment, în contextul divizării Europei, a existenţei cortinei de fier, în spatele cărora alte popoare sufereau sub ocupaţia sovietică şi regimul comunist autoritar impus de această ocupaţie.

Căderea Zidului Berlinului a marcat nu numai începutul comunismului în Europa de Est, dar şi extinderea "de facto" a Uniunii Europene către răsărit. Germania a fost reunificată, iar cetăţenii din fosta RDG au devenit cetăţeni ai Uniunii Europene.

De la 1 ianuarie 2007, ne bucurăm şi noi, românii, de acest statut. Cum o facem însă? Forţele politice sunt mai fărâmiţate şi dezbinate ca oricând, conflictele zilnice dintre ele ocupând spaţiul public. Mulţi români se decid să plece către alte orizonturi având statutul de cetăţeni ai Uniunii Europene. Progresul stagnează.

Ca stat membru ar trebui să ne facem simţită vocea în context european, atât pentru bunul mers al Uniunii, cât şi pentru a ne putea promova interesele. Nu vom putea face acest lucru fără o liniştire a climatului politic, fără o aşezare nouă din punct de vedere instituţional la nivel central şi local, unde efectele benefice ale unei necesare descentralizări se lasă, în continuare, aşteptate. Nu avem nici structuri şi nici politici regionale veritabile care să fie în concordanţă cu cele ale Uniunii Europene.

Uniunea Europeană încearcă să depăşească un nou moment de criză, Declaraţia de la Berlin, din 25 martie 2007, dorindu-se un semnal în acest sens. Marile provocări la care se referea doamna cancelar Angela Merkel, şi care depăşesc cu mult graniţele naţionale, energia, clima, securitatea nu pot fi abordate decât împreună.

Dorim să perpetuăm modelul social european, care îmbină succesul economic cu responsabilitatea socială. Va trebui să combatem, toţi împreună, terorismul, crima organizată şi imigraţia ilegală, să nu mai dăm niciodată vreo şansă rasismului şi xenofobiei.

Toate acestea sună bine, sunt extrem de importante. Dar noi, cum ne raportăm la ele, când avem cu totul alte preocupări?

Forţa mesajului unui stat membru nu vine numai din mărimea ţării sau a numărului de locuitori. El este în strânsă legătură cu puterea sa economică, generată întotdeauna de stabilitatea politică şi un climat investiţional favorabil.

Este momentul depăşirii oricăror orgolii interne pentru a conferi României aceeaşi evoluţie favorabilă, pe care au avut-o toate statele noi membre, şi care, la câţiva ani de la aderare, utilizând inteligent resursele Uniunii Europene, au fost de nerecunoscut,

Aşa cum constată Declaraţia de la Berlin, "Unificarea europeană a făcut posibilă pacea şi prosperitatea". Mă bucur că şi noi, românii, vom avea o contribuţie la gestionarea acestei păci şi prosperităţi împreună cu ceilalţi membri. Un prim pas îl poate constitui susţinerea activă a relansării Tratatului Constituţional, singura pârghie care ne va putea permite o consolidare, o aprofundare şi totodată o nouă extindere a construcţiei noastre comune numită Uniunea Europeană.