Parliamentary debates

Domnul Miron Ignat:

"31 octombrie - Ziua internaţională a Mării Negre"

Stimate colege, stimaţi colegi,

Din anul 1996, pe data de 31 octombrie se sărbătoreşte Ziua internaţională a Mării Negre. Mâine se vor împlini 11 ani, de când reprezentanţii tuturor ţărilor riverane Mării Negre: România, Bulgaria, Rusia, Georgia, Turcia şi Ucraina au semnat "Planul strategic de Acţiune pentru Reabilitarea şi Protejarea Mării Negre". Acest plan cuprinde cel mai amplu set de strategii şi politici introduse pentru salvarea şi reabilitarea uneia dintre cele mai poluate mări ale lumii.

Din acel an, organizaţia neguvernamentală "Mare Nostrum" subliniază an de an, prin diferite activităţi, Ziua internaţională a Mării Negre, nutrind certitudinea că cetăţenii pot să adopte un comportament pozitiv şi responsabil faţă de mediul marin şi costier.

Poluarea marină nu ţine cont de graniţe. Marea Neagră poate fi salvată doar dacă cele 6 ţări vor contribui pentru acest scop comun.

În ultimii 35 de ani, Marea Neagră a suferit deteriorări puternice ale condiţiilor de mediu, datorate în cea mai mare parte reziduurilor, deversărilor necontrolate de produsele petroliere, transportate de fluviile care traversează 21 de ţări, locuite de 171 de milioane de oameni. Marea Neagră, fiind o mare închisă şi având o perioadă de retenţie a acestor toxine de 140 de ani, este practic sufocată de aceste deşeuri.

În România, Turcia, Rusia, Ucraina, Georgia şi Bulgaria, deşeurile solide aruncate direct pe ţărm şi apele menajere deversate au produs dezechilibre grave ale ecosistemului marin.

Studii recente au arătat că Marea Neagră se confruntă cu probleme majore. Din cele 26 de specii de peşti care trăiau în Marea Neagră, nu au mai rămas decât 5. O mare contribuţie la poluarea mării o au şi cele 3 fluvii care se varsă în Marea Neagră, între care şi Dunărea, şi care vehiculează în masă aproximativ 60.000 tone de deşeuri industriale pe an, cel mai frecvent deşeu întâlnit fiind fosforul.

Pescuitul în Marea Neagră exemplifică foarte bine aceste probleme şi provocări. Unele specii, cum ar fi somonul şi sturionul sunt grav ameninţate, iar altele, precum macroul şi peştele spadă, au dispărut cu desăvârşire.

În urmă cu mai mulţi ani, Marea Neagră fiind mai puţin poluată şi având legătură cu complexul lagunar Razim - Sinoe, se pescuiau cantităţi mari de peşte. Cu ajutorul talienelor, care erau instrumentele de bază ale pescarilor, se aduceau cantităţi semnificative de peşte.

Însă, în prezent, ca urmare a nechibzuinţei factorilor de răspundere, în apele Mării Negre şi a fluviilor care se varsă în ea - precum Dunărea, Nipru, Nistru - pătrund, pe lângă aluviuni, şi anumite substanţe poluante. Acest lucru a determinat ca pescuitul la taliene în complexul lagunar Razim - Sinoe să devină impracticabil din cauza poluării.

Trebuie să atragem atenţia, tuturor ţărilor riverane şi celor pe teritoriul cărora trec râurile şi fluviile care se varsă în mare, asupra consecinţelor poluării Mării Negre.

O mare curată şi un mediu reabilitat ecologic pot oferi mai multe beneficii economice, inclusiv venituri şi locuri de muncă în turism, pescuit şi acvacultură. Potrivit statisticilor, în ultimii ani, peste 150.000 de oameni care lucrau în industria pescuitului pe coastele Mării Negre au fost concediaţi, ca urmare a diminuării stocurilor de peşte cu valoare economică.

Acest plan a fost înfiinţat în încercarea de a mai face ceva pentru această mare minunată, pe care grecii au numit-o "mare ospitalieră - Pontus Euxinus" şi de aceea fac un apel tuturor cetăţenilor pentru valorificarea şi păstrarea bunurilor naturale pe care le avem.

Marea Neagră este unică, este un bun lăsat de la Dumnezeu şi din a cărei existenţă populaţia Dobrogei şi-a asigurat hrana zilnică. De aceea trebuie să-i aducem respectul cuvenit şi să facem toate demersurile necesare împotriva poluării.

Vă mulţumesc.