Parliamentary debates

Domnul Virgil Pop:

"Ministerul Agriculturii nu îi protejează pe producătorii români"

Nu cred că este persoană care să nu fi auzit despre criza din sectorul agricol european, în privinţa existenţei unei epidemii cu E.Coli, pe care autorităţile germane au pus-o iniţial greşit pe seama castraveţilor proveniţi din Spania. Deşi, de atunci, Germania şi-a retras anunţul şi a determinat, se pare, sursa infestării, problema încă există în Europa, pentru că producătorii de legume suferă pierderi de milioane de euro, iar europenii sunt în continuare panicaţi şi prost informaţi, în timp ce numărul victimelor continuă să crească.

Dacă Comisia Europeană a anunţat încă de săptămâna trecută greşeala Germaniei şi a ridicat alerta lansată la nivel european în privinţa castraveţilor contaminaţi, autorităţile române s-au mişcat, ca de fiecare dată, cu încetinitorul, multiplicând pagubele la nivelul economiei, ce puteau fi evitate - nu total, dar cu siguranţă parţial.

Astfel, reprezentanţii instituţiilor abilitate în această chestiune, printre care şi cei ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale s-au întâlnit abia la sfârşitul săptămânii ce tocmai a trecut pentru a trata în mod oficial problema, pentru a estima pagubele şi pentru a lansa recomandări cu privire la criza de pe piaţa agricolă din Europa şi România, mult după ce autorităţile europene i-au informat pe cetăţeni cu privire la faptul că legumele suspectate iniţial de infestare sunt controlate şi nu prezintă niciun pericol.

În acest timp, reprezentanţii statului nu au venit cu nicio comunicare proactivă oficială referitoare la acest subiect, ci doar cu câteva reacţii ale unor reprezentanţi din minister, la cererea membrilor presei. Pentru producătorii români, zilele acestea de tăcere şi de lipsă de informare au însemnat, după cum a anunţat chiar ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, o sută de mii de euro pierderi pe zi şi 9 milioane de euro în minus, pierdere estimată pentru următoarele luni. Din cauza acestui scandal, dar şi pe fondul unei lipse totale de interes din partea autorităţilor române, producătorii au rămas cu marfa nevândută şi mii de tone de legume necontaminate au fost aruncate de către producători, deşi acestea puteau fi foarte bine donate în scopuri caritabile - în cazul în care exista o reacţie rapidă din partea autorităţilor. De abia acum, după ce mii de tone de castraveţi au rămas pe tarabe şi gropile de gunoi s-au blocat, autorităţile române s-au deşteptat brusc şi au propus această soluţie.

Totodată, potrivit normelor europene, autorităţile române cer Comisiei Europene soluţii şi despăgubiri pentru a acoperi această gaură din producţia românească, însă banii primiţi de la UE vor acoperi doar o parte infimă din pierderile înregistrate de producătorii români.

Cu toate că contextul acestei crize este clar unul european şi eroarea de judecată a Germaniei a cauzat, într-adevăr, pierderi imense nu numai pentru producătorii de legume spanioli şi europeni, şi autorităţile române îşi poartă partea lor de vină în gestionarea internă a acestei situaţii.

Reacţiile lente, lipsa unei strategii de informare a populaţiei cu privire la această criză alimentară şi mimetismul profesionalismului au contribuit, fără îndoială, la tot acest dezastru care i-a trimis la sapă de lemn pe mulţi dintre producătorii autohtoni. Startul gestionării eficiente a acestei crize s-a dat prea târziu şi efectele nocive pe termen lung nu vor întârzia să apară. Iar agricultura, şi aşa şubrezită, va încasa încă o lovitură, de data aceasta din partea autorităţilor române.