Parliamentary debates

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

"Organisme modificate genetic"

În condiţiile în care industria produselor modificate genetic capătă proporţii uluitoare, riscurile ingineriei genetice asupra sănătăţii omului şi impactul asupra mediului reprezintă o problemă majoră.

Problematica ingineriei genetice este foarte controversată în Uniunea Europeană, oficialii europeni încercând să creeze un cadru legal cât mai complet în domeniu pentru a înlătura orice temere a consumatorului european faţă de plantele modificate genetic. Astfel, în 2003, Parlamentul European şi Consiliul Europei adoptau Regulamentul 1829 privind alimentele şi hrana pentru animale, modificate genetic, care obliga firmele producătoare de alimente modificate genetic să facă teste şi să le publice. Numai că, în momentul de faţă, acest lucru nu se întâmplă.

Pe plan mondial, principalele specii de plante modificate genetic sunt: soia (36,5%), porumbul(12,4%), bumbacul (6,8%), rapiţa (3%).

Pe plan naţional, principala cultură de plante modificate genetic este cea de soia, România fiind principala producătoare de soia roundup din Europa.

La nivel guvernamental, se afirmă că în România, dintr-o suprafaţă de 140.000 ha, 50% este cultivată cu soia transgenetică, dar, potrivit Green Peace, în realitate, ar fi peste 80% din totalul suprafeţei, ceea ce este destul de grav dacă ne gândim la consecinţele consumului de astfel de produse, românii fiind luaţi drept cobai pentru că lumea n-o să ştie ce mănâncă.

Organismele modificate genetic constituie un risc serios pentru sănătate. Consumul alimentelor ce conţin gene provenind de la insecte, peşti şi animale pot provoca efecte imprevizibile în organism, insuficient studiate. Alimentele procesate genetic adeseori apar pe piaţă fără o informare adecvată a consumatorilor.

Efectele negative se menţin şi asupra mediului căruia i se aduc serioase prejudicii prin: poluare genetică, prin transferul orizontal de gene de la speciile de cultură la speciile sălbatice înrudite, răspândirea pe cale naturală a seminţelor şi a polenului transgenetic, etc.

Deci, aşa-zisa valoare nutriţională îmbunătăţită a organismelor modificate genetic nu este decât o poveste frumoasă, menită să ademenească credulii. Nu ne putem imagina cât de nelimitate pot fi efectele secundare şi accidentele în cazul tuturor acestor tehnologii care se "joacă'' cu ordinea şi echilibrul atât de fragil al celulelor vieţii.