Parliamentary debates

Domnul Georgian Pop:

"Regionalizarea în România şi teoria formelor fără fond"

Modalitatea în care a fost lansat subiectul reorganizării administrativ-teritoriale a României reflectă teoria formelor fără fond a lui Titu Maiorescu. Ce doresc actualii guvernanţi? Implementarea unor forme de organizare administrativă care să conducă la o mai bună absorbţie a fondurilor structurale.

În primul rând, a face o astfel de schimbare majoră doar pentru o mai bună accesare a banilor europeni demonstrează o viziune extrem de simplistă asupra a ceea ce trebuie să fie finalitatea unei astfel de reforme. Mai mult, reprezentanţii puterii, mizând pe neatenţia opiniei publice ori pe lipsa de informare în categorii largi de populaţie, au lansat ideea că Uniunea Europeană ar recomanda aceste schimbări. Nimic mai fals! Dimpotrivă, Uniunea Europeană nu sugerează implementarea unor formule de organizare care să fie în dezacord cu tradiţia locală. Conform studiilor sociologice, în România populaţia este foarte ataşată de judeţele existente. Mai mult, nici acum nu au fost rezolvate o serie de disensiuni între comunităţi, generate de fosta regionalizare.

Ceea ce ne determină să evocăm teoria formelor fără fond este faptul că pur şi simplu se doreşte crearea unui cadru instituţional fără niciun studiu prealabil, fără niciun fel de calcul asupra beneficiilor unei forme de organizare sau alteia, atât din punctul de vedere al dezvoltării economice, cât şi din perspectiva evoluţiilor sociale şi culturale ale regiunilor respective.

Consider că este oportun să amintesc de reformele administrative din Franţa şi Polonia: în Franţa este un proces continuu care a început în anii’80 şi este în derulare şi în prezent, iar în Polonia reorganizarea a fost precedată de foarte multe simulări şi calcule pentru a se vedea care model este cel mai eficient.

În România este nevoie de o reformă administrativă, astfel încât instituţiile statului să devină mai suple şi să răspundă mai eficient solicitărilor venite din partea cetăţenilor, dar a lansa şi a implementa un asemenea proiect în grabă, din contră, ar crea un efect opus celui aşteptat. În locul simplificării şi debirocratizării nu ar fi decât dezordine şi confuzie, atât la nivel administrativ, dar mai ales în mediul economic.

Scopul unei astfel de reforme majore este cel de a găsi un model care să asigure dezvoltarea sustenabilă a regiunilor, reducerea costurilor în administraţie, crearea de perspective în ceea ce priveşte investiţiile etc. Un obiectiv atât de generos nu poate fi atins prin impunerea unui model fără o minimă analiză din care să rezulte modelul optim pentru România. Nu am face decât să creăm forme fără fond, care nu îşi vor îndeplini scopul pentru care au fost create.