Parliamentary debates

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Autostrada Braşov- Cluj -Borş legătura strategică cu Europa sau cu Statele Unite?

Deşi Guvernul s-a lăudat cu faptul că Statele Unite, într-un exces de politeţe diplomatică, au declarat că din punctul lor de vedere economia românească este economie de piaţă, Uniunea Europeană a tratat cu foarte multe rezerve acest subiect în raportul pe anul 2003. Judecând după ultimele acţiuni ale puterii PSD, nu ar fi de mirare ca nici în acest an România să nu primească acest statut, riscând chiar suspendarea negocierilor de aderare.

Demararea negocierii cu o singură sursă în vederea încheierii contractului de proiectare, construire şi finanţare a autostrăzii Braşov- Cluj - Borş, aprobată de Guvern prin OUG 120/2003, reprezintă o încălcare nepermisă a principiilor economiei de piaţă şi un exemplu elocvent şi trist de instabilitate legislativă.

Prin această OUG se pun între paranteze principiile economiei funcţionale de piaţă cum ar fi transparenţa şi eficienţa utilizării fondurilor publice, precum şi libera concurenţă şi tratamentul egal al competitorilor.

Pentru că altfel nu putea încălca legea 212/2002 pentru aprobarea OUG 60/2001, a achiziţiilor publice, Guvernul a apelat la cea mai puerilă motivaţie uzând de articolul 8 alineatul (1) litera a): "(...) tronsonul Braşov - Cluj - Borş din componenţa autostrăzii Bucureşti - Budapesta face parte din categoria lucrărilor care privesc siguranţa şi securitatea naţională (...) " Dacă siguranţa şi securitatea naţională stau în autostrada Bucureşti - Budapesta, atunci, pentru că tot se reorganizează Guvernul, poate că ar fi mai bine ca ministerul condus de Miron Mitrea să se transforme în "Ministerul Transporturilor şi Siguranţei Naţionale" iar Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale să treacă în subordinea SRI, drumurile judeţene să devină drumuri de siguranţă judeţeană, cele comunale de siguranţă comunală, iar aleea din curte alee de siguranţă familială. Astfel, românul va beneficia de securitate peste tot, chiar şi în propria ogradă! Pe autostrada Bucureşti - Budapesta vom avea, probabil, în loc de agenţi de circulaţie, agenţi de securitate pitiţi prin boscheţi care vor veghea cu sârg nu numai la siguranţa traficului, ci şi la cea naţională.

Lăsând gluma la o parte este cel mai lamentabil argument şi cea mai penibilă justificare de folosire a banului public prin încălcarea legii, a principiilor economiei de piaţă şi a înţelegerilor internaţionale, utilizat de guvernul Năstase pentru a explica cea mai mare deturnare de fonduri din istoria postdecembristă a României.

De asemenea, în nota de fundamentare semnată de ministru Mitrea se spune că modernizarea reţelelor de autostrăzi este o condiţie impusă de organismele internaţionale în vederea integrării României în structurile euroatlantice. Se ştie însă că Uniunea Europeană a stabilit la Helsinki, în urma negocierilor cu statele membre şi cele candidate, coridoarele de transport rutier transeuropene. Coridorul IV care străbate şi România este prevăzut să treacă prin Sibiu, Deva, Arad şi nu prin Cluj, Târgu Mureş sau Oradea, tronson prevăzut a se realiza după 2015. Este suspectă amnezia domnului Mitre care argumentează schimbarea strategiei naţionale convenită cu UE prin faptul că firma Bechtel tocmai a prezentat proiectul autostrăzii Braşov - Cluj - Borş şi România este pregătită "să beneficieze în mod direct şi în regim de urgenţă de experienţa firmei Bechtel International INC., dobândită în Croaţia (sic!?), unde aceasta şi-a mobilizat resursele tehnice şi financiare în vederea construirii unei noi autostrăzi".

Este dubios cum poate România să împace capra americană şi varza europeană construind în acelaşi timp două autostrăzi paralele când, s-a dovedit, nu există suficiente fonduri nici pentru întreţinerea drumurilor naţionale şi europene.

Maniera prin care se va atribui contractul firmei Bechtel International Inc, total netransparentă, duce la risipirea resurselor bugetare, dat fiind preţul de realizare a unui kilometru de autostradă, de aproape două ori mai mare decât oriunde în lume. Aceasta în condiţiile în care, pentru realizarea acestei investiţii, guvernul a păgubit prin deturnarea de fonduri Sănătatea, Educaţia, Justiţia şi Apărarea Naţională. Banii care se cuveneau acestor domenii, circa 3.000 de miliarde au fost transferaţi la Ministerul Transporturilor. Această soluţie de neînţeles găsită de guvern se datorează lipsei de credibilitate a proiectului şi a executivului pe piaţa bancară internaţională care nu s-a înghesuit să crediteze această "afacere cu cântec".

Obligarea Parlamentul României, prin ordine de partid date majorităţii PSD-UDMR, să fie părtaş la această escrocherie, nu dovedeşte decât reminiscenţe ale statului totalitar şi nostalgii faţă de "marele imperiu roşu", pentru că astfel de argumentaţii staliniste , cum sunt cele folosite în nota de fundamentare a OUG 120/2003, nu mai ţin astăzi decât în Kazahstan sau Azerbaijan.