Parliamentary debates

Domnul Vasile Puşcaş:

Declaraţie politică: "Modul cum este România percepută în mediile politice şi analitice europene"

Contextul politic actual european, în care unii dintre suporterii extinderii UE devin acum contestatari ai procesului, obligă România să îşi concentreze toate eforturile pentru rezolvarea problemelor interne, de aşa manieră încât să fie capabilă să adere la UE la data stabilită, 1 ianuarie 2007.

Experţi europeni în domeniul economic au observat creşterea P.I.B. din perioada 2000 - 2004, scăderea inflaţiei, creşterea exporturilor, precum şi creşterea valorii investiţiilor străine, arătând că astfel de evoluţie nu putea fi posibilă decât printr-un anagajament politic ferm în privinţa reformelor.

Indicatorii economici recenţi însă nu dau rezultate la fel de optimiste, în ultimele luni - iunie, iulie - înregistrându-se reducerea ritmului creşterii economice, a exporturilor, creşterea deficitului contului curent - dezechilibrându-se astfel balanţa naţională.

Dinspre mediile analitice politice şi ecconomice europene ni se atrage atenţia că UE se află ea însăşi într-o criză în acest moment şi că aderarea noastră la Uniune nu depinde numai de bunăvoinţa Statelor Membre care, după cum s-a văzut în urma referendumurilor din Franţa şi Olanda, are o limită, ci mai ales de calitatea pregătirii candidatului la aderare.

Analiştii atrag atenţia asupra restanţelor pe care România le înregistrează la capitole extrem de importante - concurenţă, mediu, justiţie.

Acum, în preajma definitivării textului Raportului de monitorizare a CE, comentatorii politici europeni atrag atenţia asupra pericolului "instabilităţii politice", care reprezintă motiv de "îngrijorare şi risc" şi pune în pericol capacitatea administrativă de implementare şi cea decizională privind integrarea.

În acest context, este firesc să ne adresăm tuturor factorilor constituţionali, Guvernului şi partidelor din coaliţia de la guvernare să aibă în vedere obiectivul prioritar al României în fapte şi nu în vorbe, pentru a nu pune sub semnul incertitudinii data aderării la Uniunea Europeană - 1 ianuarie 2007.

Ataşez textul interviului acordat postului de radio Radio România Actualităţi, de d-na Joan Hoey, expert în cadrul "Economist Intelligence Unit", în data de 28 septembrie 2005.

RADOR- 28 septembrie 2005 08:18
"Apel matinal" - Invitat: dna Joan Hoey, expert în cadrul "Economist Intelligence Unit"

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (28 septembrie, ora 7:44) - Realizator: Iulian Olescu

Realizator: Invitata "Apelului matinal" de astăzi este doamna Joan Hoey, expert în cadrul "Economist Intelligence Unit", prezentă la Bucureşti cu ocazia unei reuniuni economice şi care a avut amabilitatea de a ne răspunde la câteva întrebări.

Mai întâi, ca expert al "Economist Intelligence Unit" care s-a ocupat mult de România, cum apreciaţi evoluţiile recente din ţara noastră?

Joan Hoey: Performanţele recente ale României au fost deosebit de puternice. Dacă privim perioada 2000-2004, P.I.B. a crescut în termeni reali cu o medie de peste 5% pe an şi a culminat cu creşterea de 8,3% înregistrată anul trecut. Dacă privim motivele pentru care s-a întâmplat acest lucru, putem vorbi de un angajament politic mai mare în privinţa reformelor, stabilizare macro-economică, inflaţia scăzând sub 10%, sporirea investiţiilor şi a încrederii investitorilor, atât autohtoni, cât şi străini, cu o valoare a investiţiilor străine directe de 5 miliarde de dolari anul trecut şi cu perspective de continuare pe termen scurt şi mediu. S-a înregistrat o creştere importantă a exporturilor şi, deşi aceasta a fost iniţial determinată de deprecierea monedei naţionale, a beneficiat şi de câştigurile de competitivitate. A crescut de asemenea cererea internă, sprijinită de creşteri salariale şi ale creditului, aşa încât performanţele recente au fost foarte bune. Întrebarea este dacă sunt ele sustenabile pe termen mediu. De obicei, evoluţiile prezente nu ne oferă certitudini privind sustenabilitatea creşterii economice. Dacă privim perspectiva pe termen scurt, putem vedea câţiva nori la orizont. Mai întâi, din punctul de vedere al situaţiei politice, există o anumită incertitudine. Coaliţia de la guvernare pare a fi divizată atât în ceea ce priveşte aspecte politice, cât şi de politici. Dacă aceste neînţelegeri sunt atât de puternice încât să pună în pericol unitatea coaliţiei, acesta este un alt aspect, şi oricum evoluţiile economice sunt determinate în principal de alte forţe care acţionează într-o economie de piaţă. Cu toate acestea, aparenta instabilitate politică reprezintă un punct de îngrijorare şi de risc, mai ales în privinţa politicilor şi a coerenţei acestora, legat de capacitatea guvernului de a lua măsurile necesare în vederea integrării europene în timpul relativ scurt pe care îl are la dispoziţie până la luarea unor decizii privind integrarea.

De asemenea, dacă privim indicatorii economici recenţi, putem vedea că se reduce ritmul creşterii economice. Dacă ne uităm la lunile iunie, iulie, creşterea producţiei economice este mai lentă. Exporturile cresc mai încet, iar economia ţării este lovită de aprecierea puternică a monedei naţionale. Presiunile inflaţioniste în economie sunt încă puternice şi mai există şi problema balanţei externe, cu un deficit al contului curent în creştere în ultimii ani, care se aşteaptă să atingă, la sfârşitul lui 2005, 9 sau 10% din P.I.B.. Motivul pentru care putem fi încă relativ optimişti în această direcţie este fluxul de investiţii străine directe, care este în continuare foarte puternic. În primele şapte luni ale anului acestea au crescut cu 21% faţă de anul precedent.

Realizator: Se mai încadrează România în programul de reforme pentru aderarea la Uniunea Europeană în 2007?

Joan Hoey: Răspunsul la întrebarea dacă va adera la Uniune în 2007 sau 2008 este parţial independent de voinţa României, pentru că, după cum ştim, referendumurile din Olanda şi Franţa au scos la iveală un element neluat în calcul până acum, şi anume tăria curentului împotriva lărgirii, care se înregistrează în unele din statele principale ale UE, ţări care au fost principalii suporteri ai extinderii în trecut, iar acest fapt în sine înseamnă ca există un risc mai mare acum de întârziere a procesului şi că nu vor fi acceptate scuze din partea guvernului român pentru întârzierea îndeplinirii obligaţiilor asumate. Şi, din nefericire, România este momentan în urmă cu îndeplinirea unor cerinţe, cum ar fi anumite măsuri administrative şi juridice care trebuie luate, dar şi în privinţa aspectelor legate de concurenţă şi de protecţia mediului, iar, din păcat, în această vară se pare că subiectele politice au stat în calea implementării măsurilor importante necesare în această perioadă crucială. În octombrie nu va fi luată nici o decizie finală, va fi publicat doar raportul de ţară. Este posibil ca acesta să conţină elemente predominant pozitive, dar şi unele aspecte negative, iar României i se va recomanda din nou să accelereze reformele, să-şi întărească eforturile în următoarele şase luni. O decizie va fi luată probabil în aprilie 2006, la următorul raport de ţară, când se va stabili dacă România va adera în 2007 sau dacă va fi activată clauza de salvgardare, iar aderarea va fi amânată pentru 2008. Ceea ce se poate spune însă cu siguranţă este că riscul de amânare a extinderii este mai mare acum, după recentele evoluţii din Uniunea Europeană.