Parliamentary debates

Doamna Mihaela Adriana Rusu:

"Polarizarea economică şi socială a României".

Discrepanţele privind dezvoltarea economică, în România, sunt uriaşe. Deşi preţurile la locuinţele din Bucureşti, la plata utilităţilor se pot compara cu cele ale capitalelor occidentale, situaţia de ansamblu este una îngrijorătoare. România devine o ţară a contrastelor cu o polarizare economică, socială şi geografică.

Polarizarea socială este puternic determinată de polarizarea economică, generată de accesul inegal la resursele economice sau materiale. Cu cât o societate este mai polarizată, cu atât sărăcia este mai vizibilă şi, în principiu, mai răspândită şi mai adâncă. Polarizarea economică reflectă, dintr-un anumit punct de vedere, inegalitatea socială, distanţa care separă diferitele grupuri sociale unele de altele (polarizarea săraci/bogaţi).

Şapte din cele opt regiuni ale României se află, în 2007, printre ultimele 15 zone din Uniunea Europeană, din punct de vedere al nivelului produsului intern brut pe locuitor, nord-estul României fiind considerat cea mai săracă regiune din spaţiul comunitar. În ultimele 15 regiuni din Europa se mai află, pe lângă cele şapte din România, şase zone din Bulgaria, o regiune din Polonia şi o alta din Slovacia.

În judeţele Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Suceava şi Vaslui, valoarea p.i.b. pe locuitor este de doar 21,7% din media U.E. raportată la paritatea puterii de cumpărare, în termeni nominali, ecartul fiind chiar mai mare. Astfel, regiunea aceasta, a Moldovei, este cea mai săracă zonă din U.E.

Diferenţele dintre mediul urban şi cel rural sunt extrem de mari, fapt ce nu este caracteristic ţărilor cu un trai decent. 40% din populaţia ţării, care trăieşte în mediul rural, produce 13% din p.i.b., în timp ce 30.000 de angajaţi în sectorul IT&C produc 9% din p.i.b. România trebuie să iasă din capcana agriculturii ineficiente, de subzistenţă, altfel românii vor rămâne doar nişte zilieri ai Uniunii Europene.

Ţara noastră nu are o strategie de dezvoltare viabilă; la nivel guvernamental se gândeşte pe termen scurt şi în interes de grup. Toate ministerele sunt căpuşate de corupţi. România este o victimă a instabilităţii fiscale şi incoerenţei politicilor guvernamentale. Ţara noastră nu practică bariere netarifare, la fel cum procedează toate statele Uniunii Europene. Nu ştim sau poate nu vrem să ne protejăm piaţa internă, dar economia românească este controlată tot mai mult de capitalul extern.

Există sectoare economice în care capitalul românesc a dispărut. Avem, încă, o economie de piaţă imatură, o foarte redusă capacitate de absorbţie a fondurilor europene şi o precaritate a sistemului instituţional.

Statul trebuie să fie un actor puternic în viaţa economică şi socială. Polarizarea economică duce la polarizare socială, caracterizată de discriminare, marginalizare, segregare (rezidenţială, ocupaţională etc.), izolare - la perpetuarea sărăciei.

Diminuarea nivelului/gradului de polarizare săraci-bogaţi poate fi făcută îndeosebi prin politici de reducere a inegalităţii veniturilor, prin crearea de oportunităţi în rândul grupurilor defavorizate şi prin promovarea unor politici de egalitate a şanselor (oportunităţi egale).

Guvernul este răspunzător de bunăstarea economică şi de pacea socială. El trebuie să ofere facilităţi fiscale celor care investesc în zone defavorizate, să redistribuie ceva din plusul de valoare al zonelor industrializate către cele mai sărace.