Parliamentary debates

Doamna Manuela Mitrea:

"Ziua internaţională a Mării Negre"

Data de 31 octombrie a fost desemnată ca "Ziua internaţională a Mării Negre" în anul 1996, când toate cele şase ţări riverane - Bulgaria, Georgia, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina au semnat Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră. Acest plan conţine cel mai cuprinzător set de strategii iniţiate pentru salvarea şi reabilitarea uneia dintre cele mai poluate mări ale lumii. Dar şi cea mai izolată, pentru că este aproape în totalitate separată de restul oceanelor lumii.

În ultimele decade ale secolului XX, Marea Neagră a suferit deteriorări puternice ale condiţiilor de mediu, datorate în cea mai mare parte eroziunii costiere, eutrofizării, insuficientei tratări a apelor uzate, introducerii de specii exotice, pierderii de habitate şi managementului neadecvat.

Diversitatea biologică a scăzut dramatic. Au avut loc accidente ale unor nave petroliere care au dus la poluarea cu petrol şi la consecinţele dramatice ale acesteia.

Conform datelor raportului de supraveghere Global Environmental Facility (GEF) din 1992, cea mai serios degradată mare a planetei este Marea Neagră.

De atunci situaţia s-a degradat şi mai mult. Principalele probleme ce determină această categorisire sunt: declinul stocurilor comerciale de peşte, supraexploatarea resurselor biologice, fără a se ţine cont de potenţialul de refacere al speciilor cu utilitate economică; pierderea de habitate, în special zonele umede şi plajele; degradarea peisajului şi reducerea valorii turistice a acestuia; protecţia neadecvată a resurselor marine şi de coastă faţă de accidentele maritime; introducerea, accidentală sau intenţionată, în ecosistemele marine de specii străine care dacă găsesc condiţii optime de viaţă pot înlocui speciile autohtone; poluarea apei, aerului şi solului cu diferite substanţe chimice provenite din activitatea antropică şi care duce la alterarea habitatelor ocupate de diferite specii.

Mai aproape de zilele noastre, respectiv în 27 octombrie 2009, un raport al Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" avertiza: "Mai multe specii de peşti, plante şi alte vieţuitoare din Marea Neagră au dispărut sau sunt pe cale de dispariţie din cauza stratului de apa «moartă» de pe fundul mării, care s-a format exclusiv din cauza poluării". Una dintre concluziile raportului este că mediul marin ar avea nevoie de mai multe decenii pentru refacerea echilibrului natural, însă doar dacă poluarea ar fi stopată şi resursele Mării Negre nu ar mai fi exploatate.

Nu este prea târziu ca instituţiile cu atribuţiuni directe în problematica expusă mai sus să facă ceva. Ceva concret, pentru că strângerea elevilor în fiecare an la acţiuni ONG-iste axate pe adunarea peturilor de pe plajă sau realizarea de filmuleţe, interesante şi emoţionate de altfel, întru salvarea delfinilor sunt doar nişte picături. Picături într-o Mare mult prea Neagră de indiferenţa noastră.