Laurenţiu Mironescu
Laurenţiu Mironescu

Sittings of the Chamber of Deputies of March 6, 2007

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.25/2007
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of March 6, 2007

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.49 Laurenţiu Mironescu - sesizarea unor nereguli în legătură cu nerespectarea proprietăţii publice în zona Portului Constanţa;

 

Domnul Laurenţiu Mironescu:

Portul Tomis este un complex hidrotehnic amplasat pe latura de est a municipiului Constanţa, între promontoriul ce constituie capul Constanţa şi digul de limitare al plajei «Modern». Acest complex de lucrări hidrotehnice a demarat în perioada anilor 1936- 939 şi a fost generat de necesitatea consolidării falezei, scopul secundar fiind acela al formării unei plaje în inima oraşului Constanţa.

Punerea pietrei fundamentale a lucrărilor de îndiguire a malurilor oraşului Constanţa, care a avut loc în ziua de 15 august 1937, a consfinţit hotărârea ca, în principiu, amenajarea portului de yachting să se rezolve prin crearea portului Tomis în golful de la Nord de Capul Constanţa (hotelul Carol I - actualul Comandament al Marinei Militare) şi care se întinde până la digul plajei, profitând şi de tronsonul de 200 m lungime al digului, făcând parte din proiectul consolidării malurilor.

Ca urmare, Primaria municipiului Constanţa, cu Adresa nr. 23429/26.08.1937, îl însărcinează cu întocmirea proiectului lucrărilor de consolidare a malurilor pe ing. P. A. Zahariade.

Spre sfârşitul anilor 1950 prinde contur ideea unei amenajări portuare pentru activităţi de turism, iar documentaţiile elaborate în acest scop au fost aprobate prin HCM nr. 1435/1958 si HCM nr. 1103/1959.

În baza acestor HCM-uri au fost executate principalele construcţii hidrotehnice: digurile (inclusiv refacerea şi reprofilarea digului de nord), cheiurile, dragaje pentru uniformizarea adâncimilor în bazin, platforme-parţiale, instalaţii de utilităţi strict necesare.

Proiectul tehnic general al portului Tomis este întocmit de Institutul de Studii şi Proiectări Transporturi. Tema de proiectare a fost elaborată de Direcţia Generală a Navigaţiei Civile, cu respectarea recomandărilor şi observaţiilor CTS al Sfatului Popular Regional Constanţa. Prin această documentaţie au fost proiectate principalele lucrări hidrotehnice din portul Tomis. Platforma din spatele cheiului fundat la 4 m are lăţimea de cca. 15 m şi s-a realizat prin umpluturi de piatră spartă, în spatele digului de sud-est. În spatele celorlalte cheiuri umplutura s-a realizat cu materialul rezultat din lucrările de dragaj, iar pe lăţimea de 6 m platforma se pavează cu piatră spartă.

În diverse studii, SC IPTANA SA, face precizarea că toate lucrările hidrotehnice din portul Tomis au avut ca titular de investiţie Ministerul Transporturilor. Lucrările privind amenajarea falezei, pasarela pietonală şi canalizarea pluvială au fost executate de Primaria municipiului Constanţa.

Pe parcursul anilor, portul Tomis s-a plimbat de la Primărie, la ONT sau Ministerul Transporturilor, în funcţie de perspectiva diferitelor viziuni manageriale ale prim-secretarilor sau a altor factori de decizie, această lipsă de hotarâre persistând şi după 1990, de altfel.

Criticabilă, pe bună dreptate, situaţia de până în 2000 nu a reuşit să înstrăineze acest bun apartenent al comunităţii constănţene, inestimabil ca valoare şi simbolistică.

Situaţia s-a schimbat după 2000, când, în virtutea interpretării păguboase şi rău intenţionate de către municipalitate a legii care reglementa regimul retrocedărilor, s-a reuşit cedarea unor însemnate suprafeţe din Portul Tomis, terenuri câştigate asupra mării cu preţul cheltuielilor publice, către diverşi reclamanţi, proprietari ai altor terenuri, imposibil de retrocedat.

Respect dreptul constituţional la proprietate şi sunt întru totul de acord cu prevederea că statul trebuie să se constituie într-un garant al proprietăţii.

Nu sunt de acord însă, cu batjocura fără de sfârşit la care proprietatea publică este supusă de diferiţi şmecheri care, indiferent cum citesc o lege, sfârşesc prin a o conatbiliza pozitiv, în propriul beneficiu.