Parliamentary debates

Domnul Petre Străchinaru:

"Dreapta lor şi dreptul nostru"

În numărul de joi, 29 mai a.c., al publicaţiei "Foaia Românească", care apare la Gyula, în Ungaria, doamna Eva Iova, redactor şef, publică articolul intitulat "Dreapta lor şi dreptul nostru". Fără a comenta conţinutul acestui text de bun simţ, asupra căruia doresc să vă atrag atenţia, semnalez doar faptul că, în data de 3 mai a.c., trupa rock "Karpatia", la care se face referire în cuprinsul articolului, a concertat şi la Târgu Secuiesc în deschiderea recentei campanii electorale, câştigată - în mod fiesc - în judeţul Covasna de către reprezentanţii UDMR şi ai PCM, care declară public - în mod nefiresc - că funcţiile de vicepreşedinţi ai Consiliului judeţean şi cele de viceprimari ai municipiului Sfântul Gheorghe nu vor fi acordate românilor, întrucât comunitatea maghiară locală nu este pregătită să accepte aşa ceva.

Iată cum se face această pregătire:

"Extremismul maghiar nu mai cunoaşte graniţe. Trupe de muzică uşoară ultranaţionaliste şi şoviniste, organizaţii paramilitare ale partidului de extremă-dreaptă "Jobbik", gardişti împânzesc, mai nou, viaţa publică din Ungaria, în ideea să apere ţara şi poporul maghiar. Nu ştim exact cine şi de ce.

De la intrarea Ungariei în Uniunea Europeană şi de la căderea Fidesz-ului de la guvernare, elementele ultranaţionaliste s-au întărit vizibil. Azi nu mai este aproape niciun festival, fie el numit al palincii sau al cârnatului, unde să nu apară formaţii de muzică uşoară cu repertoriu şovin şi revizionist sau chioşcuri cu hărţi şi insigne cu Ungaria Mare. Iar numărul admiratorilor acestora este în creştere, fiind afectaţi, în primul rând, cei mai tineri. Aceştia au primit deja prima picătură de otravă în băncile şcolilor şi, din păcate, acest lucru se întâmplă şi în şcolile minorităţilor. În Ungaria, la fel învaţă elevii slovaci, sârbi sau români că ungurilor "li s-a furat" Ţara de Sus, Voivodina şi Ardealul.

Nicidecum nu vrem să facem reclamă trupei rock Karpatia, ci cu dorinţa de a-i informa pe acei adulţi neştiutori, ai căror copii sau nepoţi se duc la concertele acesteia, prezentăm mai jos câteva din textele pe care această formaţie le cântă, otrăvind cu ele tineretul acestei ţări şi sunt tot mai apreciaţi, tot mai des invitaţi şi, din păcate, nu numai în Ungaria, ci şi în afara graniţelor. Au avut deja două concerte în România şi, în acest an, îşi plănuiesc să concerteze şi în Slovacia şi Serbia. Ţelul declarat al acestui grup de revizionişti convinşi este de a reînvia spiritul naţional în regiunile "rupte" de Ungaria şi, cum zic ei, "călcate în picioare" de alte naţii... "F... Trianon! Le Trianon! Vesszen Trianon!" "P... Trianon! Jos Trianonul! Să piară Trianonul!" sunt principalele lozinci ale celor de la Karpatia.

La concertele lor, publicul merge înarmat cu drapele naţionale maghiare şi cu steagul Ungariei Mari, imprimat cu stema organizaţiei Mişcării Tinerilor din cele 64 de Comitate. Într-un cântec cer răzbunarea celor 13 generali martiri executaţi în 1849 la Arad şi alipirea Ardealului de Ungaria Mare, cea de dinaintea Tratatului de la Trianon. "Nu lăsăm din mână steagurile roş-alb-verzi din '48/Pe cei 13 de la Arad îi vom răzbuna/Cu foc şi oţel/Ce mai vrea poporul? Pământul natal ce le-a fost luat"... Laitmotivul cântecelor sunt mesajele revizioniste: "Poporul meu a fost luat de tătari/Cotropit de turci/L-au comandat austriecii/L-au furat românii, l-au jefuit cehii", acuză "artiştii", promiţând însă că "Vor mai fi honvezi pe jos şi pe motoare/La Odorhei, Turda, Mircurea Ciuc, Oradea, Baia Mare/Se vor întoarce la toamnă", căci "Trăim pentru tine dulce ţară/Să piară Trianon!" Piesele sunt presărate cu scandări de genul "ne-au luat Arealul valahii cu opinci" şi "românii au devenit un blestem".

Toleranţa românului este binecunoscută de toată lumea, totuşi credem că ar trebui să existe nişte limite. Nu-i totuna ca textele de mai sus sunt fredonate pe un stadion din Sopron, ori la Arad sau Oradea. Niciodată nu s-ar putea întâmpla - şi nici nu ar fi un lucru normal - ca o formaţie din România să concerteze în Ungaria şi apoi să defileze până la Parlamentul din Budapesta pentru a aşeza acolo din nou opinca românească.

În ce ne priveşte pe noi, românii care am trăit şi vom trăi şi mai departe în interiorul graniţelor ungureşti, avem dreptul să ne ridicăm vocea atunci când ne sunt călcate în picioare sentimentele de neam, când ne este batjocorită limba, când ne sunt ponegriţi strămoşii. Nu jignim pe nimeni dacă ne cunoaştem şi noi drepturile."