Parliamentary debates

Domnul Ioan Munteanu:

"Împrumutul de la FMI nu ne scapă de griji"

Cu toate că România nu a îndeplinit în totalitate condiţiile impuse, conducerea Fondului Monetar Internaţional a aprobat acordarea celei de-a doua tranşe de împrumut în valoare de 1,865 miliarde euro.

Se ştie că ţara noastră are un acord stand-by cu FMI pe doi ani pentru 12,95 miliarde euro, iar pachetul total de finanţare de la FMI, Uniunea Europeană, Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare va ajunge la 19,95 miliarde euro.

Deşi prima tranşă de 5 miliarde euro a intrat în rezerva băncii centrale în luna mai, dificultăţile economice sunt atât de mari, încât se pune în discuţie însăşi plata pensiilor şi a salariilor bugetarilor. Astfel, pentru ca aceste drepturi să fie achitate la timp, Guvernul a fost nevoit să aplice soluţia referitoare la cele zece zile de concediu neplătit pe care angajaţii din instituţiile publice ar trebui să le ia în vederea reducerii cheltuielilor de personal. Puţin, dar bine.

În continuare, Guvernul încearcă să mascheze situaţia dezastruoasă în care se află bugetul de stat sacrificând investiţiile şi balanţa de plăţi externe dar, în acelaşi timp, acumulând datorii uriaşe pe care vor trebui să le suporte actuala şi viitoarele generaţii. În conjunctura generată de criza economică, veniturile bugetare au scăzut, inflaţia a crescut, puterea de cumpărare a leului s-a diminuat, iar datoriile la bugetul general consolidat au crescut cu aproape 500 de milioane de lei în primele şase luni.

Cu toate că preşedintele Băsescu şi premierul Boc vorbeau de "centura de siguranţă" pe care aceste împrumuturi trebuie să o asigure, repartiţia fondurilor pare să rămână deficitară în continuare. Şi, astfel, nu e de mirare hotărârea Guvernului ca şi o bună parte din cea de-a treia tranşă de împrumut să fie dirijată tot spre plata pensiilor şi a salariilor. Şi asta din cauză că cheltuielile publice cu salariile au reprezentat cel mai mare exces din ultimii ani, creşterea fiind de la sub 6% la 9,5% din p.i.b. De asemenea, în ultimii ani au fost angajate peste 400 000 de persoane în sistemul bugetar fără a fi absolută nevoie, ceea ce a generat cheltuieli nejustificate, aşa cum a apreciat şi reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu.

Potrivit datelor BNR, de la preluarea mandatului de către Guvernul Boc, creditul guvernamental a crescut exploziv, iar autorităţile sunt incapabile de a gestiona în mod corect bugetul. În mod normal, Guvernul ar fi trebuit să adopte unele măsuri dure, chiar nepopulare, de redresare, dar ele au fost amânate cel puţin până după alegerile prezidenţiale.

Cum şi când vor fi rambursate aceste împrumuturi colosale? Indiferent de ceea ce se va întâmpla în domeniul fiscal, creditele vor trebui returnate şi tot contribuabilii vor fi cei care le vor plăti. Dacă la dificultăţile financiare extrem de grave adăugăm instabilitatea politică şi numeroasele probleme sociale, este clar că avem în faţă cea mai sumbră imagine a României din ultimii ani, dar şi de viitor.