Parliamentary debates

Domnul Iulian Vladu:

"Importanţa surselor alternative de energie"

O economie modernă dezvoltată este dependentă de asigurarea unei aprovizionări abundente cu energie. Din experienţele anterioare, spre exemplu, anii '70, când preţul ţiţeiului s-a mărit de aproximativ şapte ori sau o experienţă mai recentă când Rusia a oprit furnizarea de gaze Ucrainei, tema securităţii pieţei energetice este prezentă din nou pe agenda publică.

Este important de subliniat faptul că, pe o piaţă energetică atât de dependentă de petrol şi de gaze, orice ameninţare la adresa furnizării de energie ar putea avea consecinţe negative majore atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere politic. De aceea, politicile şi evoluţiile interne ale ţărilor care furnizează petrol şi gaz pe piaţa mondială joacă un rol deosebit pentru economia întregii lumi.

Consider că o ţară cu o economie modernă dezvoltată, aşa cum noi ne dorim a avea, are nevoie de o strategie de prevenire a întreruperilor şi de aranjamente care să minimalizeze efectele asupra nivelului cantităţilor furnizate în cazul producerii unei crize mondiale majore. Şi acest lucru deoarece securitatea energetică deţine potenţialul de a crea o criză majoră sau, de asemenea, poate modela din ce în ce mai mult politica externă şi priorităţile statelor din întreaga lume. Trebuie să luăm în calcul însă, ameninţările la adresa furnizării de energie generate de surse precum atacuri teroriste, dezastre naturale, intimidarea politică şi şantajul sau întreruperile ca urmare a conflictelor sau tensiunilor regionale, aşa cum s-a întâmplat recent, în cazul întreruperii furnizării energiei de către ruşi Ucrainei.

Schimbarea ponderii importanţei în cadrul consumului energetic, adică de la petrol la gaze naturale, trebuie să ne determine la măsuri raţionale precum crearea de surse alternative de energie. Aşadar, trebuie să susţinem elemente de infrastructură din ce în ce mai sofisticate, precum proiectele de noi conducte sau de construire a terminalelor de gaz, care să răspundă unui consum din ce în ce mai mare de energie. În plus, pentru a spori securitatea energetică, trebuie să creăm şi să păstrăm legături strânse cu ţările producătoare, pentru a reduce dependenţa ţării noastre de numai unul sau doi producători de gaze şi petrol. Este un proces de globalizare, iar aceste acţiuni raţionale pot contribui în foarte mare măsură la satisfacerea cererii în continuă creştere de aprovizionare cu energie, orice diminuare a nivelului de aprovizionare putând conduce la o criză internaţională.

Piaţa europeană de GNL (gaz natural lichefiat) este în continuă creştere. Printre cele mai "bogate" ţări care au terminale GNL enumăr: Japonia 26, Spania 5, SUA 5, Coreea de Sud 4 terminale, Franţa, Marea Britanie 3, China, India, Italia, Mexic, Portugalia câte un terminal G.N.L. Lichefierea şi transportul maritim al gazului natural au cunoscut o dezvoltare rapidă în ultima vreme, deoarece constituie singura soluţie ce asigură o mare flexibilitate în materie de surse de aprovizionare cu gaz - furnizorul poate fi schimbat relativ uşor şi se poate situa la mare distanţă.

În ceea ce priveşte ţara noastră, Romgaz, companie care operează cele mai multe depozite de gaze din România, va realiza împreună cu un investitor strategic un terminal de gaz natural lichefiat la Constanţa. Sunt de părere că demersurile pentru acest terminal G.N.L. trebuie să continue, fiind foarte important pentru diversificarea surselor de aprovizionare. Gazul natural lichefiat se poate importa din Qatar, Algeria, Nigeria, zona Caspică.

În concluzie, avem nevoie de o strategie pe termen lung privind investiţiile în securitatea pieţei energetice, care să conţină un plan de acţiuni clar, care să ofere investitorilor perspective pe termen lung, toate acestea coroborate cu interesul nostru de continuare a proiectelor de valorificare a surselor alternative de energie.