Parliamentary debates

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

"Sistemul sanitar românesc este în moarte clinică"

Sistemul sanitar este la un pas de colaps. Bolnavii abia îşi mai găsesc medicamentele în farmacii, iar spitalele au bani doar cât să acopere salariile angajaţilor. Prin proiectul de lege privind bugetul Ministerului Sănătăţii pentru anul 2010, lucrurile nu vor reveni la normal, fondurile alocate sunt în linii mari cam aceleaşi ca şi în anul 2009, numai că, de această dată, din aceste sume alocate trebuie onorate şi împrumuturile angajate de minister în anul trecut.

Sistemul public de sănătate prezintă, în forma actuală, multiple disfuncţionalităţi, dar principala problemă o reprezintă resursele insuficiente alocate de stat, deoarece cele 4,5% procente din p.i.b. alocate sănătăţii sunt insuficiente şi nu contribuie la îmbunătăţirea calităţii actului medical pentru cei 22 de milioane de beneficiari. Constatăm că, datorită deficitului de finanţare, sistemul de asigurări sociale de sănătate nu reuşeşte să-şi îndeplinească scopul pentru care a fost creat, mulţi dintre cei care plătesc la Fondul de Asigurări Sociale de Sănătate ajung să nu mai poată beneficia de servicii medicale atunci când au nevoie de ele.

Consider că principalele măsuri care trebuie luate pentru eficientizarea finanţării sistemului sanitar ar trebui să fie creşterea numărului de contribuabili la bugetul asigurărilor de sănătate şi a surselor de alimentare a acestui buget, precum şi calcularea contribuţiei în funcţie de venituri. Altă măsură ar putea fi introducerea unui mecanism prin care să poată fi colectată o parte din contribuţia plătită de românii care lucrează în străinătate la fondurile de asigurări de sănătate din statele de destinaţie. La ora actuală avem un număr considerabil de români care lucrează în străinătate, dar care şi-au lăsat cea mai mare parte dintre membrii familiei în România, aceştia din urmă beneficiind de servicii medicale deseori fără a fi asiguraţi - în felul acesta, românii plecaţi la muncă în străinătate nu mai sunt solidari cu cei pe care i-au lăsat în ţară, ei contribuind la sistemele de asigurări sociale din statele de destinaţie.

Consider necesară şi recuperarea, de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, a tuturor costurilor aferente serviciilor medicale acordate victimelor în cazurile de accidente rutiere sau de agresiune. Spre exemplu, deşi legislaţia specifică asigurărilor auto obligatorii prevede acoperirea costurilor tratării şi despăgubirii victimelor accidentelor rutiere, acestea intrând în preţul poliţelor, nu există o procedură de încasare CNAS sau de către unităţile sanitare a contravalorii serviciilor medicale acordate victimelor de la asiguratori, ceea ce aduce o pagubă considerabilă bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
Trebuie identificate urgent soluţii complementare de finanţare a sistemului public de asigurări de sănătate, înainte ca acesta să intre oficial în moarte clinică, dar cum de la ministerul de resort soluţiile se lasă aşteptate sau nu există, probabil că finalitatea imediată va fi greu de acceptat de către noi toţi.