Parliamentary debates

Domnul Gheorghe Antochi:

"Ziua Mondială a Alimentaţiei - între îngrijorările mondiale şi pasivitatea românească"

Duminică, 16 octombrie a.c. s-au aniversat 66 de ani de la constituirea în 1945 a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) având ca obiective principale îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale popoarelor statelor membre, creşterea eficienţei producţiei şi repartiţiei produselor alimentare şi agricole, ameliorarea calităţii vieţii populaţiei rurale şi soluţionarea problemelor subnutriţiei la nivel planetar.

Conferinţa Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) din 1979 a proclamat tot ziua de 16 octombrie drept "Ziua Mondială a Alimentaţiei", care se sărbătoreşte din 1980 pe considerentul că "hrana este o condiţie a supravieţuirii şi bunăstării omului, o nevoie umană fundamentală" (Rezoluţia 35/70 din 5 decembrie).

Tema din acest an propusă de FAO pentru Ziua Mondială a Alimentaţiei este "Uniţi împotriva foametei/Preţul alimentelor, de la criză la stabilitate". Această temă urmăreşte să pună în evidenţă impactul crizei economice, schimbărilor climatice şi energetice asupra agriculturii şi securităţii alimentare, prin semnarea unei petiţii online pentru eradicarea foametei, care afectează în prezent peste un miliard de oameni.

Robert Zoelick, preşedintele Băncii Mondiale, arata în aprilie a.c. că "întreaga economie globală este la un «şoc» distanţă de o criză extrem de gravă" deoarece "creşterea preţurilor la mâncare este în prezent cea mai mare ameninţare pentru săraci", iar "un singur eveniment major legat de vreme în unele regiuni ar putea împinge oamenii peste limite".

Şi alţi specialişti apreciază că după depăşirea crizei financiare, omenirea se va confrunta cu o gravă criză alimentară. Un studiu japonez menţionează că România se va regăsi alături de Bulgaria, Ucraina, China şi India între cele 25 de state cu rată mare de producere a unei crize alimentare.

Din păcate, aceste evenimente şi multe altele venite de la instituţiile internaţionale nu au avut ecou şi în România. Este drept că în acest an, ca urmare a unui regim pluviometric mai bogat şi mai bine repartizat în perioadele de vegetaţie s-au obţinut recolte bune atât la grâu, rapiţă, porumb, floarea soarelui, cât şi la cartofi, legume, fructe şi struguri, contribuţia agriculturii fiind importantă atât la produsul intern brut, cât şi la diminuarea inflaţiei.

Lipsa capacităţilor de prelucrare şi stocare, precum şi de păstrare a legumelor în spaţii protejate în anotimpul friguros, va face ca şi în acest iarnă să consumăm din nou legume şi fructe din import la preţuri mari, peste puterea de cumpărare a populaţiei. De altfel, nici pentru producţia anului 2012 nu avem condiţii normale, deoarece, ca urmare a lipsei precipitaţiilor din majoritatea zonelor ţării, s-a compromis cultura de rapiţă şi s-a întârziat mult însămânţarea grâului.

Dar această situaţie nu impresionează încă autorităţile guvernamentale care, în loc să întreprindă acţiuni concrete pentru evitarea efectelor secetei şi pregătirea condiţiilor pentru obţinerea unei recolte bune şi în anul viitor, se amăgesc trăind din amintirea anului agricol deja încheiat.