Parliamentary debates

Domnul Ioan Holdiş:

"Noul Cod civil necesar şi indispensabil"

După mai bine de 140 de ani de aplicare, acest monument legislativ care este Codul civil este în mare parte actual în zilele noastre, dând o serie de răspunsuri unei multitudini de relaţii interumane, de raporturi sociale.

Încă din 1865, de la adoptarea sa, Codul civil, până de curând, nu a avut modificări majore, în ciuda evoluţiei continue a societăţii româneşti, în contextul transformărilor sociale, politice, economice ale noului secol, dar şi al realităţilor europene contemporane la care trebuie şi am promis să ne aliniem odată cu aderarea la Uniunea Europeană.

Se simţea nevoia unei reforme de profunzime a sistemului juridic românesc, pe cât de ambiţios, pe atât de necesar, care reclamă ocrotirea unor noi valori socio-morale, culturale, economice şi tehnico-ştiinţifice, şi societatea românească are nevoie de un nou instrument juridic cu valenţe cvasigenerale pentru viaţa juridică civilă. Asumarea sarcinii de a conferi societăţii un Cod civil a fost şi este, indiferent de timp şi de context, un act de mare responsabilitate.

Principalele modificări şi reglementări pe care le presupune Codul civil, au valoare de principiu, de anunţare a principalelor teme şi obiective. Este, pentru orice societate modernă, un sistem de reglementări vitale pentru viaţa curentă a societăţii, a membrilor săi şi a raporturilor dintre ei. Reflectă relaţiile sociale esenţiale, de la familie şi relaţii de rudenie, la viaţa comercială şi dinamica economică, de la raportul de vecinătate până la complicate construcţii juridico-economice care se nasc în mediul de afaceri.

Au fost resistematizate etapele procesului civil, etapa scrisă, cercetarea procesului şi dezbaterea în fond a procesului, astfel încât să crească eficienţa activităţii de judecată şi să se reducă durata procesului civil, cu asigurarea tuturor garanţiilor procesuale. Cu titlu de noutate, proiectul noului Cod de procedură civilă prevede împărţirea fazei judecăţii în primă instanţă în două etape, şi anume cercetarea procesului ce se desfăşoară în camera de consiliu, dând expresie caracterului preponderent al drepturilor şi intereselor disputate în procesul civil şi dezbaterea în fond a procesului, care urmează a avea loc preponderent în şedinţă publică, dacă părţile nu convin altfel.

Relaţiile socio-economice au nevoie de reguli care să le ordoneze într-un mod ce permit dezvoltarea individului şi respectarea drepturilor individuale, dar şi relaţii armonioase cu societatea.

Noul Cod civil are drept scop permiterea unui circuit juridic dinamic, dar să ofere şi garanţii pentru stabilitatea raporturilor juridice, să protejeze buna-credinţă, să prevină şi să sancţioneze atitudinile lipsite de etică în viaţa socială.

Primul pas a fost făcut odată cu asumarea răspunderii Guvernului pe Cod. Acum, totul depinde de instanţele de judecată pentru o bună aplicare şi corectă a sa.