Parliamentary debates

Doamna Ionica Constanţa Popescu:

Declaraţie politică intitulată: «"Aici sunt banii dumneavoastră", tot mai aproape de adevăr»

Pe vremea când era Ministrul Transporturilor, preşedintele Băsescu a fost moaşa unei invenţii lingvistice care a intrat în istoria limbii române: "Aici sunt banii dumneavoastră".

Mediatizarea cugetării anteprezidenţiale a fost pe măsură, tot românul uzând de celebrele vorbe. De la vârsta grădiniţei şi până la nivelul masteratului, de pe centura politică şi până pe portativ...

Câţi dintre români au văzut adevărul din subteranele acestor cuvinte, prevăzând un viitor sumbru?!

Câţi dintre români s-au gândit că ajungem să înotăm prin craterele din asfalt, să facem slalomuri printre capcanele de pe şoselele ţării pentru a ne căuta banii atât de des invocaţi?

"Aici sunt banii dumneavoastră!"... De trei ori adevărat...

Adevărat... pentru că taxele pentru drum nu lipsesc de pe grila anuală de încasat de statul român, pe care cu toţii îl reprezentăm.

Adevărat... pentru că sunt necesari bani serioşi pentru reparaţiile vehiculelor, reparaţii impuse într-o mare măsură şi de starea deplorabilă a părţii carosabile...

Prea adevărat şi pe măsură de periculos este că licitaţiile pentru reabilitarea, întreţinerea sau amenajarea drumurilor reprezintă unul dintre domeniile cel mai greu de controlat din punct de vedere economic sau al evaziunii financiare. Banii necesari unui asemenea tip de lucrări vin ori direct de la Guvern, ori de la Consiliile Judeţene şi primării. Se folosesc împrumuturi nerambursabile, prin programe finanţate de Uniunea Europeană, sau emisiuni de obligaţiuni.

Teoretic, robinetul curge, însă produsul finit - partea carosabilă de calitate - lipseşte cu desăvârşire.

Motivaţiile nu pot fi foarte multe. Ori lucrările sunt de o calitate îndoielnică, şi atunci comisia de licitaţie nu şi-a făcut pe de-a întregul datoria, selectând firme lipsite de profesionalism. Ori banii preconizaţi pentru tronsoanele propuse au fost defectuos administraţi, şi atunci tot autorităţile statului, pe care cu toţi îl reprezentăm, ar trebui să aibă un cuvânt cu greutate de spus. Cuvânt care să pună lucrurile la punct şi care să atragă după sine conştientizarea, responsabilizarea următoarelor intervenţii la starea drumurilor.

Judeţul Hunedoara, pe care îl reprezint în Parlamentul României, nu stă nici el pe roze la acest capitol.

Guvernul României nu pare prea hotărât în stabilirea planurilor pentru infrastructura rutieră a judeţului.

După ce construcţia autostrăzii pe Culoarul IV european (care trece prin Deva şi Orăştie) a fost declarată o prioritate, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) a propus reabilitarea drumurilor deja existente pe viitorul tronson al autostrăzii şi pe ramificaţia prin Petroşani a acesteia. Conform unui comunicat al MTCT din 30 martie, investiţia se ridică la aproape 542 milioane de euro şi o lungime de 232 kilometri, pe raza judeţelor Hunedoara, Gorj, Arad şi Bihor. Lucrările pe tronsonul Haţeg - Baru ar fi trebuit să fi fost finalizate la sfârşitul anului trecut, dar MTCT a continuat să aloce fonduri şi pentru anul în curs. Valoarea iniţială a contractului era de 12,1 milioane de euro, dar în 2006 investiţia a fost suplimentată până la aproximativ 16 milioane de euro.

Organele mass-media din judeţ avertizează asupra credibilităţii celor două firme de profil care prestează în această zonă.

Există discrepanţe vizibile şi la investiţiile pe diferite tronsoane ale DN 66 şi DN 7. Pe tronsoanele Baru - Haţeg, în lungime de 25,9 kilometri, şi Haţeg-Simeria, în lungime de 30,6 kilometri, MTCT a alocat 15,746 milioane de euro şi respectiv 16,823 milioane de euro; adică 0,608 milioane de euro pe kilometru şi respectiv 0,55 milioane de euro pe kilometru. Primul tronson străbate terenuri accidentate, iar cel de-al doilea tronson este cel mai degradat drum naţional din judeţ. În schimb, pentru tronsonul Deva - Oradea, unde carosabilul este încă de o calitate superioară, MTCT nu a stat prea mult pe gânduri. Investiţia se ridică la 181 milioane de euro pentru o lungime de 76 de kilometri. Adică, 2,38 milioane de euro pe kilometru.

Administraţiile locale intenţionează, pe de altă parte, să acceseze fonduri care să acopere cheltuielile pentru lucrările de reabilitare. Fonduri suportate, treptat, tot de către comunitatea locală. Astfel de aspecte se află atât în strategia de dezvoltare a municipiului Petroşani, cât şi a oraşului Petrila.

Fac apel respectuos la organele statului, să aibă în atenţie şi circuitul banilor destinaţi unor astfel de lucrări şi în egală măsură finalitatea lor, fiindcă nu e indicat să intrăm în Europa călare.

Perioada asfaltării şi pavoazării anumitor zone numai când venea convoiul cu oficialităţile ar fi trebuit de mult să fie închisă în cufărul cu amintiri.

Suntem în anul 2006 şi avem pretenţia că trăim într-un stat democrat. Civilizaţia trebuie să-şi impună parametrii normali, pe care orice om cu simţ civic - fie el simplu cetăţean sau persoană cu putere decizională - e imperios necesar să şi-i însuşească.

Fiindcă altfel... o să trăiţi bine, căci aici sunt banii dumneavoastră!