Parliamentary debates

Domnul Florin Iordache:

"Proclamarea independenţei provinciei Kosovo -

un pericol pentru România"

Provincia Kosovo şi-a declarat duminica aceasta independenţa. A fost un gest unilateral, fapt denunţat de Serbia, Rusia şi alte ţări ale lumii.

Acest lucru pune România într-o poziţie oarecum ingrată, deoarece, pe de o parte,nu acceptăm o declarare unilaterală a acestei independenţe, dar, în acelaşi timp, vrem să fim parte la misiunea civilă pregătită de UE în această provincie, pentru a supraveghea primii paşi pe calea independenţei. O situaţie aproape imposibilă! După o zi tensionată în Serbia, de aşteptări la ONU şi de nervozitate la Moscova, toate pe tema Kosovo, premierul României, Călin Popescu-Tăriceanu a anunţat într-un interviu acordat televiziunii naţionale că "România participă la misiunea UE, fără a recunoaşte independenţa provinciei Kosovo. Această decizie are un caracter simbolic, fiind destinată a demonstra că Serbia refuză să renunţe la suveranitatea sa asupra provinciei Kosovo."

"România este pregătită să trimită 175 de ofiţeri de poliţie în Kosovo, ca parte a misiunii UE în provincie", a declarat preşedintele Băsescu la 23 ianuarie 2008. Proclamarea independenţei provinciei Kosovo reprezintă o secesiune violentă şi unilaterală a unei părţi din teritoriul Serbiei şi de aceea ea poate fi considerată nulă şi neavenită. Ştim cu toţii că România a insistat ca UE să-şi dea acordul pentru lansarea misiunii înaintea declarării independenţei, subliniind că nu poate participa la misiune dacă este invitat de Priştina, pentru că aceasta s-ar putea interpreta drept o recunoaştere a independenţei.

În afara României, alte cinci ţări din totalul de 27 de membri ai UE se mai opun independenţei acestei provincii: Ciprul (care ar putea să nu recunoască niciodată independenţa), Spania, Grecia, Bulgaria şi Slovacia.

Aşa cum ne aşteptam deja, liderii comunităţii maghiare din Ardeal salută la unison independenţa Kosovo şi vor să folosească modelul pentru obţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc. Nu poate fi trecut cu vederea faptul că proclamarea independenţei Kosovo a fost primită cu entuziasm în rândurile comunităţii maghiare din România. În special în Secuime, acolo unde o parte din liderii UDMR au început să vorbească despre folosirea acestui precedent pentru obţinerea unei autonomii teritoriale a ţinutului cuprins între judeţele Mureş, Harghita şi Covasna. Mai mult, UDMR, partid aflat la guvernare, a cerut într-un comunicat semnat de preşedintele Marko Bela, recunoaşterea fără întârziere a independenţei fostei provincii iugoslave, asta în condiţiile în care poziţia României este aceea de a nu face acest lucru atât timp cât acest gest se produce fără acordul Serbiei.

Pe fondul acestor lucruri care au provocat un haos în Europa şi mai ales pe fondul declaraţiilor făcute de Ungaria şi UDMR, care speră să repete "scenariul Kosovo şi pe teritoriul românesc", trebuie să fim conştienţi că fenomenul Kosovo este un precedent extrem de periculos, mai ales că acum s-au găsit anumite voci care să declare că modelul Kosovo poate fi aplicat şi în România. Eu cred că toţi cei care nu vor să recunoască statul naţional unitar, să plece din România şi să se refugieze acolo unde le convine.

Pe de altă parte, cred că a venit timpul ca atât Preşedintele Traian Băsescu, cât şi primul-ministru să renunţe la ambiguitatea de care au dat dovadă şi lipsa de coerenţă în raport cu poziţia statului român faţă de proclamarea independenţei republicii Kosovo. Nu este firesc ca, deşi oficial nu recunoaştem independenţa Kosovo, totuşi o recunoaştem indirect atunci când suntem de acord cu trimiterea de trupe în regiune cu acordul puterii locale.