Parliamentary debates

Domnul George Ionescu:

"103 ani de la primul zbor din lume cu un avion care a decolat prin mijloacele proprii de bord"

La data de 18 martie 1906, Traian Vuia a realizat primul zbor din lume cu un aparat mai greu decât aerul, condus exclusiv prin mijloace proprii de bord.

Inventator roman, pionier al aviaţiei mondiale, Traian Vuia a fost preocupat de problema realizării zborului mecanic.

De aceea, în 1902 a plecat la Paris - considerat la acea vreme "capitala aeronauticii" - unde s-a ocupat de studiul construcţiei aeronavelor mai grele decât aerul.

Între 1903 şi 1906 a conceput şi a construit un avion monoplan cu cadru din ţevi de oţel, cu aripi din pânză de in impermeabilă, întinsă pe un schelet metalic şi având forma aripilor liliacului, echipat cu motor cu anhidridă carbonică, cu o singură elice şi cu tren de aterizare prevăzut cu roţi pneumatice.

Aeroplanul-automobil a rulat 50 de metri pe sol, iar apoi s-a înălţat singur la o înălţime de aproximativ un metru, străbătând în zbor 12 metri. Din păcate, după 12 metri, elicea s-a blocat şi motorul s-a oprit brusc, lovindu-se de un copac.

Deşi a durat doar câteva clipe, zborul a reuşit.

Românul Traian Vuia pusese piatra de temelie a aeronauticii moderne.

În continuarea preocupărilor sale în domeniul zborului mecanic, între 1918 şi 1922 a conceput şi construit două tipuri de elicoptere.

În 1925 a realizat un generator de abur original, cu circulaţie forţată unică, cu presiune şi temperatură înaltă şi cu randament termic ridicat.

În 1923 ţine o conferinţă pe tema elicopterelor, la Societatea Franceză de Navigaţie Aeriană la care a anunţat că noua maşina de zbor era deja construită, dar trebuie perfecţionată.

Românul a intuit corect utilitatea acestui aparat pentru zborul comercial sau transportul de pasageri pe distanţe scurte.

În Franţa, Traian Vuia a încercat permanent să influenţeze destinul românilor din Transilvania, ducând o adevărată campanie pentru unificarea cu România.

Astfel, împreună cu alţi fruntaşi români aflaţi la Paris, a pus, la 30 aprilie 1918, bazele Comitetului Naţional al Românilor din Transilvania.

De asemenea, el a fost consilier în cadrul delegaţiei române de la Conferinţa de pace de la Paris (1919-1920) unde, prin relaţiile pe care le cultivase, şi-a adus o importantă contribuţie la unificarea românilor.

Cu această ocazie a publicat lucrarea "Le Banat", spre a face cunoscute realităţile conaţionalilor de aici.

Mereu activ, nu numai în cercetarea aviatică, în timpul celui de-al doilea Război Mondial, inginerul român a creat în 1943 "Frontul Naţional al Românilor din Franţa".

Această organizaţie a acţionat în legătură cu Rezistenţa franceză care lupta împotriva ocupaţiei germane.

Traian Vuia fost ales membru de onoare al Academiei Române pe 27 mai 1946.

Acestea sunt argumente suficiente pentru o definitivă încadrare a lui Traian Vuia pe primă treaptă în istoria universală a locomoţiei aeriene.

Deşi conştient de valoarea invenţiei sale, Traian Vuia spunea: "Ce importanţă are cine a făcut un lucru! Important este că el există, s-a făcut.

Eu n-am căutat niciodată gloria, fiindcă ştiu că gloria pierde adesea pe om.

Eu nu lucrez pentru gloria mea personală, eu lucrez pentru gloria omenirii."