Parliamentary debates

Domnul Ioan Oltean:

"Fondurile europene, o necesitate stringentă"

După cum bine ştiţi, fondurile structurale şi fondul de coeziune sunt instrumentele financiare specifice politicii de coeziune economică şi socială comunitare, prin care se urmăreşte reducerea decalajului dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni din statele membre ale Uniunii Europene, dar şi promovarea, pe cale de consecinţă, a coeziunii economice şi sociale.

În această perioadă de grea încercare economică, este esenţial să deţinem abilităţile, strategiile şi competenţele corespunzătoare pentru a reuşi o bună administrare şi gestionare a situaţiei de criză cu care ne confruntăm.

În acest sens, dragi colegi, vă reamintesc ca este imperativ să păstrăm gestul de largă disponibilitate a Comisiei Europene în ceea ce priveşte alocarea acestor tipuri de fonduri României.

Fără intenţia de a aduce în prim-plan precaritatea sistemului de management pe care vechea guvernare l-a propagat şi propulsat în mod repetat, să nu uităm, dragi colegi, că România ar fi putut primi de la Uniunea Europeană în cursul anilor 2007 şi 2008, 3 miliarde 129 de milioane de euro, bani care ar fi fost destinaţi beneficiarilor din România. Din păcate, însă, guvernarea trecută a reuşit performanţa de a aduce doar 6% din aceşti bani, adică 176 de milioane de euro.

În momentul de faţă, România riscă să piardă fondurile europene alocate dacă raportul Comisiei Europene pe justiţie nu va fi unul favorabil.

În aceste sens, o delegaţie de experţi supraveghează şi monitorizează activitatea instituţiilor care luptă împotriva corupţiei. Din nefericire, DNA, principala instituţie care se ocupă cu combaterea marii corupţii, prezintă o evaluare complet nesatisfăcătoare. Astfel, conform statisticilor preluate de pe site-ul DNA, din aproape 17.000 de dosare pe care procurorii le-au avut în lucru în septembrie 2002, momentul înfiinţării DNA, şi până la sfârşitul anului trecut, au fost trimise în judecată 3.000 de persoane. Dintre aceste 3.000 de persoane, doar 670 au fost condamnate definitiv.

De asemenea, o cifră de 41,9 milioane de lei, adică peste 10 milioane de euro, ar putea să-i scape României printre degete, suma reprezentând fonduri europene de pre-aderare, acordate prin programele PHARE, ISPA şi SAPARD, motivele fiind unele din cele mai jenante şi care în mod firesc şi direct se raportează la seriozitatea şi profesionalismul cu care ar trebui să ne implicăm în cadrul desfăşurării unor astfel de programe, respectiv: nerespectarea convenţiilor încheiate, nefinalizarea la timp a proiectelor tehnice, lipsa resurselor proprii pentru cofinanţare, precum şi licitaţiile întârziate.

Încerc, stimaţi colegi, prin intermediul acestei declaraţii politice, să trag un semnal de alarmă în ceea ce priveşte aspectul alocării fondurilor europene ţării noastre. România trece prin vremuri grele, astfel că este absolut imperativ să ţinem cu dinţii de toate oportunităţile care ni se oferă.

În concluzie, consider că este de datoria noastră să păstrăm şi să fructificăm toate şansele prin care ni se oferă în mod real fonduri europene, prin adoptarea de măsuri pertinente, menite să genereze rezultate pozitive, optime.