Parliamentary debates

Domnul Daniel-Ionuţ Bărbulescu:

Declaraţie politică privind "Importanţa practicării sportului de masă"

Omul secolului XXI devine tot mai sedentar. Este tributul pe care-l plăteşte dezvoltării tehnicii şi automatizării, solicitarea muncii fizice şi participarea la efort a organismului se reduce din ce în ce mai mult.

Dacă adăugăm la aceasta faptul că şi natura multor activităţi recreative este tot sedentară (televiziunea, radioul, cinematograful, DVD etc.), avem mai clară imaginea tânărului contemporan, a instaurării unui mod de viaţă necorespunzător, dăunător, o adevărată maladie a vieţii moderne, care se cere a fi preîntâmpinată şi contracarată de la cea mai fragedă vârstă.

Sistemul nostru de educaţie, pentru că tot este pe agenda publică acest subiect, ar trebui să urmărească ieşirea din cotidian prin formarea la tineri a trăsăturilor de caracter, dezvoltarea personalităţii, dezvoltarea condiţiei fizice, întărirea sănătăţii prin sporirea capacităţii de efort, formarea spiritului de observaţie, imaginaţie, stimularea relaţiilor sociale, stimularea spiritului de echipă etc.

Sportul, definit ca un complex de exerciţii fizice şi de jocuri practice, în mod metodic, cu scopul de a dezvolta şi întări corpul, de a educa voinţa, curajul, iniţiativa şi disciplina, este, fără îndoială un mijloc important de dezvoltare şi destindere.

Maxima latină (Juvenal) "Mens sana in corpore sano" (minte sănătoasă într-un corp sănătos) exprimă pe deplin importanţa sportului.

Terapia maladiilor vieţii moderne (sedentarismul, astenia, surmenajul) poate fi găsită în activitatea sportivă, ca activitate recreativă, bine plasată în regimul de viaţă cotidian.

Pentru preîntâmpinarea acestor deficienţe care duc la o viaţă sedentară şi un organism bolnav, instituţiile de resort trebuie să îşi intensifice programul de acţiuni cultural-sportive pentru a dezvolta la tinerii noştri următoarele caracteristici:

1. Asigurarea dezvoltării fizice armonioase prin educaţie fizică şi practicarea sportului, întărirea sănătăţii tinerei generaţii;
2. Sporirea capacităţii de efort a organismului, prin exersarea sistematică a funcţiilor vitale şi de adaptare la mediul înconjurător;
3. Dezvoltarea şi formarea componentelor personalităţii şi pregătirii intelectuale;
4. Dezvoltarea activităţii simţurilor, capacităţii de percepţie a spaţiului şi timpului, spiritului de observaţie, imaginaţie, precum şi stimularea relaţiilor sociale la nivelul fiecărei grupe de vârstă;
5. Obţinerea de rezultate tehnice superioare, pregătire fizică multilaterală, deprinderi variate ;
6. Crearea posibilităţilor de adâncire a preocupărilor;
7. Formarea trăsăturilor de caracter şi dezvoltarea personalităţii, stimularea relaţiilor între coechipieri, formarea spiritului de echipă, respectarea conducătorilor şi a publicului, cunoaşterea, înţelegerea şi acceptarea semnificaţiilor sociale ale convieţuirii colective ;
8. Cunoaşterea de către cei tineri a unor modele şi tehnici de planificare a vieţii personale; cunoaşterea şi însuşirea modalităţilor diverse de organizare şi petrecere a timpului liber; identificarea şi cultivarea corespondenţelor optime dintre interese, aptitudini, talente şi posibilităţi de exersare şi dezvoltare a lor ;
9. Antrenarea organizata în practicarea disciplinelor sportive pentru combaterea sedentarismului.

Rezultatele acestor acţiuni vor fi de durată şi vor aparţine în mod direct comunităţilor locale. Sportul îi atrage pe cetăţeni, majoritatea participând în mod regulat la activităţi sportive. Acesta generează valori importante precum: spiritual de echipa, solidaritatea, toleranta si fair-play-ul.

Este recunoscut rolul sportului în cadrul societăţii europene, mai ales în momentul de faţă, când este necesar să se apropie de cetăţeni şi să se ocupe de aspecte de care aceştia sunt direct interesaţi.

Pentru obţinerea de rezultate maxime este de datoria noastră să centralizăm forţele în avantajul sportivilor de performanţă, care depun toate eforturile în vederea îndeplinirii lor şi astfel servesc ca şi exemplu pentru tinerele generaţii.