Parliamentary debates

Domnul Radu Lambrino:

"Parcul Rozelor - un altfel de parc"

Intenţia Primăriei din Timişoara de a reamenaja Parcul Rozelor este una evidentă în acest moment pentru toţi cetăţenii municipiului Timişoara, deoarece totul a ieşit la iveală după o lungă perioadă de tăcere, ca şi când nimic nu se întâmplă.

Este de neînţeles de ce executivul Primăriei Timişoara, în frunte cu domnul Gheorghe Ciuhandu, susţinut îndeaproape de şeful Serviciului de Administrare şi Mediu Urban, domnul Ciupa, au demarat un proiect pe care doresc cu tot dinadinsul să-l ducă la bun sfârşit: reamenajarea Parcului Rozelor la un preţ exorbitant, de 6.372.434 lei noi. Caracteristica preţului este una evidentă atâta vreme cât întreg bugetul alocat pentru administrarea celor 10 parcuri ale municipiului Timişoara, consacrat de chiar Serviciul de Mediu Urban, este de 5.000.000 lei noi.

Toate demersurile au fost făcute în condiţiile în care nu a fost consultată nici conducerea Comisiei de Urbanism şi nici directorul societăţii care administrează parcurile centrale. Mai mult decât atât, studiul de fezabilitate, cât şi finanţarea proiectului sunt la pachet, în cadrul aceleiaşi popuneri legislative, pe masa şedinţei Consiliului Local Timişoara.

Dacă mai este nevoie de alte precizări, vă aduc la cunoştinţă că în cursul anului 2005, valoarea prestaţiilor horticole pentru Parcul Rozelor, Faleza Bega şi str. Trandafirilor s-a ridicat la 1,9 miliarde lei, din care valoarea materialului dendrologic a fost de 224 milioane lei, gardul împrejmuitor al parcului în discuţie s-a reamenajat pe o lungime de 110 metri liniari, iar scena şi scaunele au fost reparate şi sunt în administraţia Casei de Cultură Timişoara.

Nu trebuie să pierdem din vedere că şi la ora actuală parcul din Piaţa Revoluţiei nu are o instalaţie de irigare, această operaţiune fiind efectuată cu furtunul, deşi municipiul Timişoara se vrea o "mică Vienă".

La nivelul statelor europene s-a pus problema protejării patrimoniului cultural, idee la care a aderat şi România. Se pare însă că în oraşul Timişoara nu, de vreme ce s-au demolat vestigii istorice, iar cele existente nu beneficiază de conservare. Oare acest oraş nu are nevoie de patrimoniu?

Sunt multe controverse şi tot atâtea semne de întrebare. Care este specificul acestei zone? De unde venim şi încotro ne îndreptăm?

Nu sunt bani! Asta putem să spunem, dar pentru un parc deja amenajat şi îngrijit există. Care este logica şi unde începe interesul pentru un asemenea proiect?

Consider că prin toate cele prezentate nu putem să punem la îndoială intenţia executivului local şi să nu realizăm că asistăm la o defectuoasă strategie a acelor care îl compun.