Parliamentary debates

Domnul Gabriel Sandu:

Declaraţie politică intitulată "Amânarea alegerilor parlamentare".

Ieri am asistat încă o dată la un spectacol politic care aruncă, din păcate, România în ridicol. Prim-ministrul României a reuşit o contraperformanţă neegalată de vreun stat membru UE. Astfel, România a ajuns primul stat membru al Uniunii Europene care amână alegerile pentru Parlamentul European, dând astfel partenerilor săi europeni semnale contradictorii. Prin amânarea alegerilor, arătăm de fapt că ne-a interesat aderarea, dar nu ne interesează integrarea.

Mai mult decât atât, nici măcar nu vrem să fim auziţi la masa europenilor, de la care am plecat acum 60 de ani.

Într-un moment în care Guvernul şi, în general, clasa politică trebuia să fie preocupată de micşorarea diferenţelor economice şi sociale dintre România şi statele membre UE, prin crearea de programe care să absoarbă fondurile europene, prim-ministrul dă ordonanţe de urgenţă politicianiste, la limita legalului, pentru că, în acest moment, scorul pe care partidul pe care îl conduce l-ar obţine la alegerile parlamentare nu este satisfăcător. Modul în care Călin Popescu-Tăriceanu îşi impune interesele politice prin ordonanţă de urgenţă, fără măcar să-i consulte pe membrii cabinetului său şi fără semnăturile legal necesare ale miniştrilor Blaga şi Macovei, creează un precedent periculos şi mă tem că, de acum încolo, trebuie să ne aşteptăm la un tip de guvernare unilateral şi dictatorial.

Acţiunile lui Călin Popescu-Tărinceanu aduc mari deservicii României, prin lezarea imaginii sale externe. În acest moment, România este percepută ca un stat care nu poate să-şi respecte nişte simple termene asumate faţă de partenerii săi europeni.

Din păcate, iresponsabilitatea premierului nu este numai la nivel politic. Săptămâna trecută, cel mai credibil portal al oamenilor de afaceri din Germania a avertizat faptul că România devine din ce în ce mai neatractivă, din cauza mediului politic instabil.

Ca întotdeauna, cei care vor avea de suferit de pe urma tuturor acestor orgolii personale sunt cetăţenii acestei ţări, care au realizat aderarea printr-un efort fără precedent şi care aşteptau de la aderare o viaţă mai bună şi un mediu politic care să le reprezinte interesele.