Parliamentary debates

Domnul Viorel Pupeză:

"Evaluarea sănătăţii populaţiei, campania electorală a P.N.L. pe bani publici."

Programul naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, lansat cu surle şi trâmbiţe de ministrul Eugen Nicolăescu, a început cu stângul. În lipsa unui studiu temeinic asupra scopurilor sale, a posibilităţilor de realizare, a costurilor şi a eficienţei, el se dovedeşte a fi doar o propagandă electorală pe bani publici, şi nu puţini.

O parte din cei care trebuiau să primească plicurile cu taloane de la casele de asigurări de sănătate le mai aşteaptă încă, iar alţii, deşi le-au primit, nu le-au acordat nici o atenţie.

Varianta finală a softului pentru introducerea datelor în calculator nu este gata nici până în prezent, deşi programul a început la 1 iulie. În plus, întrebările cuprinse în chestionarele de examinare sunt atât irelevante, cât şi discriminatorii.

Pomana Ministerului Sănătăţii Publice pentru toţi românii, cele nouă analize medicale în valoare de 50 de lei, nu descoperă nici o boală, eventual nişte anemii. Medicii de familie spun că nu pot da un diagnostic corect în baza acestor analize, fiind necesare investigaţii suplimentare. Pentru acestea nu sunt însă bani suficienţi, plafoanele epuizându-se în primele zile ale lunii, pentru cei neasiguraţi, povestea se termină aici.

Foarte puţini oameni s-au prezentat, până acum, la cabinetele medicilor de familie. Situaţia este relevantă din acest punct de vedere şi în judeţul Bistriţa-Năsăud. De exemplu, în luna iulie, în judeţul Bistriţa-Năsăud au fost transmise peste 28.000 de scrisori, dintre care 2000 au fost fără destinatar.

Dintre beneficiari, la cei 127 de medici de familie care au mai transmis situaţiile la CAS BN, s-au prezentat 9.799 de bistriţeni, pentru trimitere la analize. Ceilalţi au abdicat de la ideea de a sta la cozi interminabile.

Pentru luna august, după cum se prezintă situaţia la laboratoare, puţin peste 250 de bistriţeni s-au mai prezentat la analize. Cifrele sunt grăitoare despre eficienţa acestui program naţional de evaluare a sănătăţii populaţiei.

Avem toate motivele să spunem că banii alocaţi pentru acest program sunt aruncaţi pe apa sâmbetei. În primul rând, cei care sunt asiguraţi beneficiază şi în prezent, prin legea asigurărilor de sănătate, de posibilitatea de a-şi face analize medicale gratuite o dată pe an.

În al doilea rând, aceste analize nu descoperă principalele boli de care suferă românii, cum sunt cancerul, bolile cardiovasculare sau tuberculoza, şi, dacă ne uităm în statistici, acestea sunt bolile care afectează starea de sănătate a românilor. A face analize medicale numai de dragul de a înregistra în fişa medicală a unui pacient boli care pot fi descoperite şi pe alte căi reprezintă o irosire de timp de resurse financiare.

Cele peste 300 de milioane de euro alocate pentru derularea programului ar fi putut lua o altă destinaţie, cum ar fi dotarea spitalelor. Dacă banii ar fi fost folosiţi, raţional, pentru dotarea spitalelor, cu tomografie de exemplu, aceste sume puteau fi mai bine folosite pentru sănătatea populaţiei.

Nici un spital din cele trei care funcţionează în Bistriţa-Năsăud nu sunt autorizate sanitar fiindcă nu îndeplinesc o serie de criterii din legea spitalelor şi ca dotare, şi ca personal specializat, şi ca nivel de asigurare a serviciilor medicale. Sumele respective, dacă erau împărţite între toate judeţele puteau acoperi o parte din aceste carenţe.

De aceea, consider că este oportună înfiinţarea unei comisii de anchetă care să verifice destinaţia luată de banii alocaţi de Ministerul Sănătăţii pentru programul de evaluare a sănătăţii populaţiei, pentru că aceştia nu îşi găsesc finalitatea în calitatea vieţii românilor.