Parliamentary debates

Doamna Roberta Alma Anastase:

"Aderarea la Uniunea Europeană - o distincţie pe deplin meritată"

Odata ce aderarea la 1 ianuarie 2007 a devenit o certitudine, presa internaţională a acordat, în mod firesc, spaţii generoase României. A devenit deja un aspect comun, după 1989, faptul că Romînia este descrisă de media internaţională în culori sumbre. Poate că eram obişnuiţi cu imaginile zonelor sărăcăcioase din România, ale copiilor străzii, dar a spune că românii sunt "una din rasele cele mai violente şi periculoase" este deja o exagerare care întrece limitele bunului simţ. Articolul publicat de "Il Tempo", aături de imaginile dezolante ale românilor din presa britanica ("Daily Express") şi franceză, precum şi de televiziunile din Europa, ar putea reprezenta un punct de plecare pentru o campanie de denigrare a României.

Aceste semnale mediatice sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât vin pe un fundal pozitiv: România şi-a îndeplinit angajamentele faţă de Uniune, fapt enunţat în decursul ultimului an în majoritatea publicaţiilor de renume din Europa.

În acelaşi timp, există numeroşi cetăţeni care muncesc şi sunt stabiliţi legal în afara graniţelor. Să nu uităm că apropierea aderării României în Uniunea Europeană a stârnit interesul politicienilor spanioli faţă de imigranţii români care vor avea dreptul să voteze şi să candideze la alegerile locale din Spania şi la alegerile pentru Parlamentul European. Românii din Spania, pe nedrept denumiţi "căpşunari", sunt lăudaţi de autorităţile spaniole pentru hărnicie şi perseverentă. Acelaşi lucru îl putem spune despre românii din Italia.

Este la fel de adevărat că migraţia ilegală reprezintă o problemă. Dar nu este nici pe departe o problemă eminamente românească, ci mai degrabă o temă de reflecţie la nivel european. Ce fel de politici trebuie aplicate la nivelul UE pentru a combate imigraţia ilegală şi, în acelaşi timp, pentru buna integrare a imigranţilor cu acte în regulă? Aceasta este o întrebare enunţată la ultima întâlnire dintre miniştrii de externe sau, după caz, de interne a opt state membre, care s-au reunit pe 29 septembrie anul curent la Madrid, în cadrul unei întâlniri la care au participat şi Comisia Europeană, Preşedinţia Consiliului UE, Frontex şi EUROPOL, pentru a da un semnal politic privind necesitatea adoptării rapide a unor măsuri concrete la nivelul UE în domeniul imigraţiei ilegale.

Primul lucru pe care trebuie să-l înţelegem este că imaginea României depinde de fiecare dintre noi. Din acest punct de vedere, avem o responsabilitate mai mare decât ne-am putea închipui. Nu trebuie să uităm că prin indiferenţa, cultivată timp de ani de zile, am ajuns să avem imaginea pe care o avem.

În al doilea rând, nu ne mai putem permite luxul pasivităţii. Dacă un neadevăr este propagat în presa internaţională, trebuie să reacţionăm prompt şi dur. Salut iniţiativa ambasadorului nostru la Roma pentru reacţia la articolul din Il Tempo. Cred că ambasadele joacă un rol crucial în demontarea miturilor care încă mai circulă despre România.

În al treilea rând, avem nevoie de o strategie proactivă de promovare a României, îndeosebi în spaţiul UE. Nu mă refer aici la un reportaj sau un film documentar despre România, ci la o campanie consistenta şi de lungă durată. Imaginea unei ţări nu se schimbă peste noapte. Trebuie să acţionăm metodic şi să avem obiective măsurabile. Nu mă refer aici la propagandă, nu trebuie să cădem în extrema opusă şi să spunem că în România curge numai lapte şi miere, trebuie să oferim o imagine adecvată, conectată la realităţile anului 2007.

Aderarea la Uniunea Europeană nu a fost un cadou acordat preferenţial României, ci o distincţie pe deplin meritată. România s-a schimbat la faţă, printr-un efort conjugat al instituţiilor statului, al societăţii civile, dar mai ales a cetăţeanului.