Parliamentary debates

Domnul Mircea Grosaru:

Declaraţie politică: "Societatea civilă nu acceptă depolitizarea de faţadă a serviciilor publice de radio şi televiziune"

Pe adresa personală de e-mail am primit următoarea adresă semnată de 18 confederaţii sindicale, organizaţii profesionale şi ale societăţii civile şi organizaţii patronale din România, care reprezintă un punct de vedere privind organizarea şifuncţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune: "Organizaţiile semnatare protestează faţă de modul în care Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune a fost votat de către Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă din Senat şi cere plenului Senatului reexaminarea legii, prin trimiterea ei spre comisia de specialitate pentru raport suplimentar, în conformitate cu art.105 din Regulamentul Senatului sau, în caz contrar, respingerea ei de către plen.

Senatorii din Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă au decis, săptămâna trecută, într-o şedinţă cu uşile închise, soarta celor două instituţii. În prealabil, reprezentanţii sindicatelor, ai ONG-urilor din mass-media şi jurnaliştii acreditaţi la Parlament au fost daţi afară din sală.

Amendamentele depuse de organizaţiile societăţii civile nu au fost luate în considerare de membrii Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă. În forma avizată, proiectul de lege a fost deturnat de la principalul său scop: asigurarea independenţei celor două instituţii şi reprezentativitate la nivelul întregii societăţi. Astfel, proiectul iniţiat de deputatul Raluca Turcan nu preia câteva propuneri majore ale ONG-urilor şi sindicatelor care vizau garantarea independenţei politice şi editoriale a SRR şi SRTV:

• Înlocuirea Consiliilor de Administraţie desemnate pe criterii politice cu unele reprezentative pentru întregul spectru al societăţii.
• Introducerea răspunderii individuale pentru membrii Consiliilor de Administraţie şi imposibilitatea demiterii în bloc a celor două Consilii.
• Asigurarea independenţei SRR şi SRTV, prin garantarea unui mecanism eficient de finanţare.

Proiectul de lege validat de comisia de specialitate din Senat conţine prevederi discriminatorii şi nu asigură o depolitizare reală a radioului şi televiziunii publice.

Astfel, mai multe articole din proiectul de lege conţin prevederi periculoase pentru buna funcţionare în interes public a celor doua instituţii, cum ar fi:

• Art. 20 - Consiliul de Administraţie (CA) nu este structurat astfel încât toate domeniile importante ale societăţii civile să fie reprezentate. Introducerea în CA doar a unor reprezentanţi ai societăţii civile (uniuni de creaţie şi unele organizaţii de media, un reprezentant al Academiei Române şi un singur reprezentant al salariaţilor) este discriminatorie. Deşi a existat un consens asupra eliminării din Consiliile de Administraţiei a reprezentanţilor zonei politice, proiectul avizat de Comisie include un reprezentant al Preşedinţiei şi un reprezentant al UDMR-ului.

Pe de altă parte, celelalte minorităţi cu reprezentare parlamentară primesc un singur loc în fiecare Consiliu de Administraţie, încălcându-se astfel Carta Minorităţilor.

Organizaţiile semnatare consideră că unele dintre organizaţiile nominalizate prin lege pentru a desemna membri în Consiliile de administraţie se află în conflict de interese. Astfel,uniunile de creaţie (care sunt direct interesate de promovarea producţiilor membrilor lor pe posturile publice şi de recuperarea creanţelor pe care le au de încasat de la cele doua societăţi) sunt chemate să numească 5 din cei 13 membri ai Consiliilor. Reprezentanţii acestor organisme sunt părţi în contractele pe care legea le impune pentru a fi încheiate în mod obligatoriu între radiodifuzori şi aceste organisme, astfel, candidaţii propuşi de către aceste entităţi vor reprezenta un alt interes decât cel prevăzut în art. 1 al legii. Tot astfel,CRP are în componenţă societăţi de presă cu activitate concurentă SRR şi SRTV). Totodată, se îngrădeşte posibilitatea altor organizaţii ale societăţii civile să propună reprezentanţi. Nu în ultimul rând, alegerea reprezentantului salariaţilor doar de către personalul de specialitate este tot o discriminare, deoarece ne referim la reprezentatul angajaţilor în CA, iar deciziile CA îi afectează pe toţi angajaţii.

• Art. 26 introduce numirea Preşedintelui CA de către plenul Parlamentului, prin vot, deşi toţi membrii CA au fost deja supuşi o dată votului Parlament.Această validare poate fi folosită ca un instrument de presiune pentru alegerea unui candidat acceptat politic.
• Art. 6 - s-a exclus obligativitatea promovării producţiei autohtone.
• Art. 14 alin.(11), care garanta confidenţialitatea surselor, a fost eliminat, ceea ce încalcă toate normele internaţionale privind libertatea de exprimare a jurnaliştilor.
• Art. 16 alin.(3) desfiinţează departamentele de emisiuni pentru străinătate din cele două instituţii.
• Art. 28 - se elimină restricţia ca persoanele care colaborează sau sunt angajate în companii de media concurente să facă parte din CA.
• Art. 31 - Nu s-au introdus criteriile propuse de organizaţiile din mass-media privind răspunderea individuală a membrilor CA.
• Art. 36 încalcă flagrant Legea sindicatelor deoarece restricţionează dreptul sindicatelor reprezentative de a avea câte un observator în CA.
• Art. 40 - nu s-a luat în calcul propunerea privind prezenţa a 3 membri din SRR şi SRTV în cadrul Comisiei de Examinare a Directorului General.
• Art. 45 dă posibilitatea structurilor teritoriale să aibă personalitate juridica în condiţiile în care legea se referă doar la o singură persoană juridică. Se creează posibilitatea unor structuri "stat în stat" în cadrul societăţilor.
• Art. 55 dă posibilitatea unor fraude inimaginabile şi a constituirii unor entităţi nonprofit "profitoare", prin posibilitatea participării SRR şi SRTV la patrimoniul unor ONG-uri.
• Art. 57 dă posibilitatea Parlamentului să demită CA în urma respingerii raportului de activitate, ceea ce menţine pârghia controlului politic asupra radioului şi televiziunii publice.

De asemenea, respingerea amendamentelor sindicatelor şi ONG-urilor privind finanţarea corectă a celor două societăţi menţine aceeaşi politizare promovată şi de actuala lege.

Organizaţiile semnatare fac apel la partidele politice parlamentare să dea dovadă de responsabilitate şi să solicite, în plenul Senatului, reexaminarea în comisia de specialitate a acestui proiect de lege atât de periculos pentru independenţa societăţilor publice de radio şi televiziune şi luarea în considerare a amendamentelor societăţii civile, chemată chiar prin această lege să guverneze cele două instituţii".

Cu siguranţă că cel puţin Comisia juridică va lua act de această luare de poziţie şi va analiza în consecinţă proiectul de lege propus.