Parliamentary debates

Doamna Ionela Bruchental-Pop:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Printre problemele care trebuiesc rezolvate ca România să poată deveni membră a Uniunii Europene se regăseşte şi ce a romilor.

Cu toate că s-a elaborat o Strategie a Guvernului de îmbunătăţire a situaţiei romilor (H.G.430/2001) ca parte a eforturilor de îndeplinire a criteriilor politice de accedere la Uniunea Europeană, implementarea acesteia s-a dovedit un eşec datorită lipsei voinţei politice şi a absenţei alocării din fondurile publice.

La nivel local, această strategie cere primăriilor şi prefecturilor să identifice nevoile existente pentru reabilitarea locuinţelor romilor. Strategia menţionează că e nevoie de acordarea unui sprijin financiar în vederea asigurării condiţiilor minime de locuit cum ar fi energie electrică, apă potabilă, canalizare şi salubrizare însă, evaluarea rezultatelor acestei strategii nu au putut fi cuantificate pentru că nu a mai ajuns să fie implementată.

Un exemplu elocvent a modului în care au fost ignorate prevederile legale ale acestei strategii precum şi a Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale l-am întâlnit în satul Balc din comuna bihoreană Balc. Comunitatea de romi din acest sat în ciuda numărului mare reprezintă o categorie defavorizată fiind frecvent supusă unor diferenţe de tratament care duc inevitabil la marginalizarea socială a acestora.

Acestei marginalizări sociale i se mai adaugă şi intoleranţa conducerii administraţiei publice locale care deşi conştientă de existenţa romilor în comună nu au atenţionat asupra rezultatelor greşite ale referendumului local în urma căruia în evidenţele statistice nu figura nici o persoană de etnie romă. În acest fel, inexistenţa oficială a romilor legitimează măsurile luate de către Primăria Balc care nu poate fi acuzată de nerespectarea prevederilor Strategiei Guvernului pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor, deoarece minoritatea etnică în cauză nu e oficial înregistrată.

Daunele patrimoniale şi morale care apar drept consecinţă a săvârşirii acestui act de discriminare sunt incomensurabile. Membrii etniei rome sunt nevoiţi să locuiască în condiţii insalubre fără a beneficia de curent electric, apă potabilă şi asistenţă medicală.

Segregaţia se reflectă şi în mod în care le sunt atribuite ajutoarele sociale. Persoanele de etnie romă susţin că unii funcţionari ai serviciilor sociale recurg la alte grile de criterii discriminatorii pentru a le refuza acestora dreptul la beneficii.

Efectele negative ale neînregistrării romilor în evidenţele statistice se regăsesc şi în planurile naţionale de construire de locuinţe pentru familiile cu venit redus, cu accesul neîngrădit al familiilor de romi, pe a căror liste aceştia nu se regăsesc.

Incompetenţa de care au dat dovadă funcţionarii primăriei din Balc în rezolvarea problemelor comunităţii rome din comună a generat o serie de acţiuni antisociale care lezează drepturile fundamentale ale omului, precum şi drepturile minorităţilor naţionale.

Acest tip de abordare a problemelor romilor nu trebuie perpetuat pentru că altfel ne vom afla într-un cerc vicios dominat de lipsă de interes, lipsă de respect, lipsă de înţelegere din partea românilor care pe fond nu va rezolva această situaţie generând mai multă discriminare şi lipsă de respect.