Parliamentary debates

Domnul Marius Iriza:

Un naţionalist cu un înalt spirit patriotic, Emanuil Gojdu, a susţinut pe întregul parcurs al vieţii sale cauza românilor din Imperiul Austro-Ungar, iar discursurile sale încercau să convingă românii că: "Noi numai uniţi vom fi în stare să ne impunem şi să câştigăm respectul Europei şi numai aşa va fi în stare naţiunea noastră cea de toţi persecutată să se ridice la rangul ce-l merită."

Pentru a înţelege mai bine ataşamentul lui Emanuil Gojdu faţă de români, reproducem un fragment dintr-un discurs pe care acesta l-a avut în campania electorală ce a premers alegerii lui ca deputat de Tinca în dieta de la Pesta, între anii 1865-1868: "Fraţilor! Voi ziceţi "să trăiască Gojdu". Eu zic ca Gojdu numai până atunci să trăiască până va lucra spre binele vostru şi în ora când va înceta a lucra spre binele vostru, să nu mai trăiască Gojdu."; "Patria mi-o iubesc fără margini şi pentru bunăstarea ei sunt gata în tot momentul a-mi sacrifica viaţa."

Emanuil Gojdu a fost în permanenţă un susţinător al cauzei românilor din Transilvania. Prin testament, acesta a lăsat întreaga sa avere românilor de religie răsăriteană ortodoxă.

După moartea sa, în anul 1870, este înfiinţată "Fundaţia Gojdu", condusă de prietenul său, Andrei Şaguna. De la acea dată, până în 1920, când guvernul ungar a blocat fondurile şi activitatea acesteia, fundaţia a acordat tinerilor care proveneau din familii româneşti ortodoxe nevoiaşe 1000 de ajutoare şi peste 3600 de burse. Mulţi dintre beneficiarii acestor burse au devenit personalităţi de talie naţională şi internaţională, precum: Victor Babeş, Octavian Goga, Andrei Oţetea, Traian Vuia, Constantin Daicoviciu etc.

În 1952, sub regimul comunist, Sfatul Popular din Budapesta transcrie imobilele Gojdu în proprietatea statului ungar. După memoriile Fundaţiei de la Sibiu, intervine Uniunea Sovietică şi "recomandă" celor două state să renunţe la orice pretenţii de despăgubiri.

Mai târziu, după căderea comunismului, în 1996, a fost înfinţată Fundaţia Gojdu şi recunoscută ca urmaşă a celei din 1970 prin hotărâre judecătorească.

În 2005, la 20 octombrie, guvernul Tăriceanu a semnat Acordul cu Guvernul Republicii Ungare privind înfiinţarea Fundaţiei Publice Româno-Ungare "Gojdu". Acest acord desfinţează testamentul lui Gojdu şi acoperă vânzarea imobilelor unei companii israeliene, deposedând Fundaţia, proprietarul moştenirii, de drepturile sale.

Scopul Fundaţiei Publice Româno-Ungare "Gojdu", în acordul semnat şi de Guvernul Tăriceanu "constă în cinstirea marelui mecena Emanuil Gojdu şi sprijinirea dezvoltării cooperării între părţile contractante". Acest scop este în contradicţie cu testamentul, deoarece Emanuil Gojdu lasă toate bunurile sale "acelei părţi a naţiunei române din Ungaria şi Transilvania, care se ţine de legea răsăriteană ortodoxă" şi anume "acelor tineri români de religie răsăriteană ortodoxă, distinşi prin purtare bună şi prin talente, ai căror părinţi nu sunt în stare cu averea lor proprie să ducă la îndeplinire creşterea şi cultivarea copiilor lor"

În urma semnării acestui acord care lezează interesele naţionale ale României, se impune demisia ministrului afacerilor externe, Mihai-Răzvan Ungureanu