Parliamentary debates

Doamna Mihaela Adriana Rusu:

"Încetinirea creşterii economice după integrare"

Economia României nu creşte nici pe departe atât de mult cum ar fi fost normal după momentul atât de prielnic al integrării. Mai mult, ea are un mers împiedicat, nedemn de un membru al Uniunii Europene.

Multe ţări modeste, cu economii în dezvoltare din fostul bloc comunist, au un ritm de creştere al p.i.b.-ului de peste 10%: Azerbaidjan 30%, Kazahstan 25%, Armenia 11%, Georgia 10%, Belarus 10%. Chiar şi Moldova a avut un ritm de creştere superior, de peste 8%.

Preşedintele şi Guvernul au beneficiat de stabilitatea economică construită în perioada guvernării social-democrate.

Demagogia şi populismul sunt, pentru ei, un mod de existenţă. Rezultatele economiei sunt modeste. De creşterea economică modică se bucură un număr restrâns de oameni.

Economia din România are o meteo-dependenţă cronică, asemănătoare economiilor bananiere. Iarna cu temperaturi ridicate a permis o creştere importantă în construcţii, dar seceta se pare că va trage mult p.i.b.-ul înapoi, totodată retailul (comerţul cu amănuntul) a înregistrat o încetinire bruscă, un plus de doar 4,3% faţă de o creştere de 24% în 2006.

Derapajul deficitului de cont curent s-a accentuat, crescând cu 125% faţă de primul trimestru al anului trecut, iar investiţiile au scăzut cu 25%.

Fenomenul încetinirii exporturilor şi cel al accelerării importurilor ridică mari probleme de stabilitate macroeconomică. Reducerea încasărilor din TVA, principalul contributor al bugetului, se poate traduce printr-o scădere a consumului, acesta fiind principalul motor de creştere economică de până acum.

Banii europeni nu mai vin, pentru că nu există oameni competenţi în posturile cheie, cu putere de decizie, nu există voinţă politică, programe şi capacitate administrativă. În schimb, România trebuie să plătească la bugetul Uniunii Europene sume de ordinul miliardelor de euro.

Agitaţia politică ameninţă performanţele fiscale ale unor ţări est-europene, precum România, Ungaria şi statele baltice, a declarat Erik Bergof, economistul-şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

"Veştile bune pentru regiune nu sunt universale, întrucât agitaţia politică subminează performanţele fiscale în unele state. România, Ungaria şi ţările baltice sunt considerate, în unanimitate, cele mai vulnerabile", a arătat Berglof înaintea întrunirii anuale a BERD.

În aceste condiţii, se pare că vom avea, în 2007, o creştere economică sub 5%. De reducerea decalajelor faţă de Uniunea Europeană nici nu poate fi vorba. Conform unui studiu al Băncii Mondiale, dacă nimic nu se va schimba, România ar putea atinge nivelul mediu actual al Uniunii Europene în 80 de ani.

Dezordinea din viaţa politică se regăseşte indubitabil şi în situaţia economică, în nivelul de trai al oamenilor, în speranţa lor.

Chiar dacă au votul poporului, conducătorii trebuie să dea dovadă de cultură politică, educaţie şi bun simţ. Dacă alegătorii nu au ţinut cont de aceste valori când au votat, atunci ei sunt responsabili de evoluţia viitoare a societăţii. Societatea prezentă nu este doar rodul muncii populaţiei active! Respectul faţă de părinţi şi grija faţă de copii trebuie să fie o lumină călăuzitoare.