Parliamentary debates

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Declaraţie politică: "Zece motive pentru care cer demiterea prefectului de Dolj"

La sfârşitul săptămânii trecute, i-am cerut demisia prefectului de Dolj, fapt care l-a făcut să aibă o reacţie destul de dură la adresa mea şi să-mi adreseze cuvinte nu tocmai măgulitoare. Printre altele, mi-a reproşat că-mi dau cu părerea despre lucruri la care nu mă pricep şi că nu sunt specialistă în inundaţii. Nici n-am pretins vreodată că aş fi. Şi oricum nu era el cel mai îndreptăţit să mă pună la punct, având în vedere că e specialist doar în vinuri şi, probabil, singura tangenţă pe care o are cu apa e când face şpriţ.

De ce am solicitat demisia d-lui Nicolae Giugea, prefect al celui mai calamitat judeţ al României? Din cel puţin 10 motive:

1. Pentru că în calitatea sa de preşedinte al Comitetul pentru situaţii de urgenţă nu a convocat niciodată primarii din judeţul Dolj pe probleme de prognoză şi pentru că nu a verificat dacă există o strategie, diferenţiată de la localitate la localitate, iar fiecare primar a acţionat la aceste inundaţii aşa cum l-a tăiat pe el capul.
2. Pentru că n-a avut loc nici o şedinţă a comitetului pe care îl conduce, în formulă completă, şi pentru că nu s-au luat măsuri, din timp, de supraînălţare şi consolidare a digurilor de pe teritoriul judeţului, deşi se ştia de cel puţin o lună că România se va confrunta cu inundaţii fără precedent, fapt recunoscut şi de Sulfina Barbu. Prefectul Doljului a acţionat lăutăreşte, lucru perfect normal dacă ne gândim că specialiştii în vinuri sunt mai apropiaţi de lăutari decât de specialiştii în îndiguiri.
3. Pentru că nu este prima oară când inundaţiile îl surprind pe picior greşit. Data trecută, când a fost inundată localitatea Mischii, se afla în concediu la Sovata şi raporta de acolo, telefonic, superiorilor de la Bucureşti, despre dezastru. În acea perioadă s-a ascuns acest lucru de opinia publică, deşi oricine suna la prefectură să ceară informaţii sau (aşa cum s-a întâmplat) sinistraţii să ceară apă de băut pentru că cisterna cu apă putea fi trimisă de armată doar cu adresă de la prefect, putea să constate că nu e prezent decât ofiţerul de serviciu în sâmbăta şi duminica din săptămâna dezastrului.
4. Acum am constatat că şi dacă e prezent în prefectură, tot ca şi cum n-ar fi este. Fiindcă nu s-a deplasat în foarte multe dintre localităţile care puteau fi salvate de inundaţii, deşi cetăţenii au reclamat prezenţa sa în zonă. A preferat să stea la Rast şi Bistreţ, unde era de altfel toată presa, şi nu s-a deplasat până luni, 1 mai, în localităţile Cîrna, Plosca, Săpata, Măceşu de Jos, Nedeea. În aceste localităţi, apa pătrundea printr-o breşă din digul de la Bistreţ şi nu mai avea pe unde să se întoarcă înapoi în Dunăre. A fost nevoie de intervenţii la cel mai înalt nivel şi de raportări făcute de specialişti independenţi de cei ai autorităţilor locale, ca să se ajungă la soluţia de a se face o breşă în digul Dunării.
5. Pentru că din cauza incompetenţei sale şi a necomunicării la timp a debitelor din Dunăre şi din incinta satelor inundate, s-a întârziat breşarea digului Dunării şi au fost inundate satele Cîrna şi Plosca, fapt care a dus la pierderea a sute de case şi la rămânerea pe drumuri a mii de oameni. Deşi se luase decizia de spargere a digului încă de duminică noaptea, după ce au aflat de situaţie ministrul Gheorghe Flutur şi Traian Băsescu (cărora le mulţumesc pe această cale!), breşele au fost gata abia miercuri seara. Potrivit estimărilor mai multor specialişti, pentru salvarea satelor Cîrna şi Plosca, digul ar fi trebuit spart chiar de sâmbătă.
6. Pentru că nu a existat o comunicare bună între factorii de decizie şi aceştia s-au mişcat cu viteza melcului. După ce duminică noaptea s-a luat decizia de spargere a digului, luni la ora 12,30 nu apăruse echipa de cadastru pentru a efectua măsurătorile, iar echipa de genişti nu primise adresa de intervenţie până la ora 16,30. Faxul de la Ministerul Mediului, trimis din greşeală la Gighera, la primărie, n-a fost recuperat decât câteva ore mai târziu deşi între Gighera şi Măceşu de Jos, de exemplu, unde era aşteptat, sunt doar câţiva km şi ar fi putut ajunge şi dacă ar fi venit cineva cu el pe jos.
7. Pentru că echipa de genişti a fost prost informată, prin adresa oficială, că digul are o lăţime de 25 de metri şi nu de 15, fapt care a făcut ca militarii să vină cu o cantitate de explozibil mai mică decât cea necesară, şi nici marţi digul nu a fost breşat pe lungimea de 200 de metri, cât ar fi fost necesar.
8. Pentru că în loc să mulţumească deputaţilor PRM care au făcut zeci de intervenţii la guvern pentru impulsionarea activităţilor de salvare, primul ordin pe care l-a dat jandarmilor a fost să îi împiedice pe aceştia să mai pătrundă în zona digului, pentru a observa cum se desfăşoară lucrările de breşare, şi pentru că i-a ameninţat că-şi vor pierde slujbele pe mulţi angajaţi ai ANIF sau de la Ape Jiu care ne-au chemat în ajutor şi care ne-au pus la dispoziţie cotele apelor, pe care noi le-am comunicat, mai departe, autorităţilor de la Bucureşti. Modalitatea de ascundere a gunoiului sub preş a devenit politică locală în Dolj.
9. Pentru că nu a organizat taberele de sinistraţi, lucru care a putu fi observat şi de dl. ministru Gheorghe Flutur, cu ocazia vizitei în Dolj. Sinistraţii din Măceşu de Jos, retraşi în câmp, nu au primit apă, corturi şi alimente, fiind lăsaţi în voia sorţii.
10. Pentru că abia după breşarea digului Dunării de la Nedeea a apărut în zonă, cu presa după el, ca un adevărat "salvatore della patria", iar cu câteva zile înainte nici nu concepea să vină în satele care, repet, puteau fi salvate dacă se intervenea la timp. În faţa presei şi-a asumat toate meritele şi nu a uitat să mă taxeze că nu mi-am udat ghetuţele la inundaţii şi că am venit la spartul târgului, fapt care i-a deranjat pe localnicii care ştiau ce eforturi depusesem pentru ei şi cât timp am stat în zonă. Există o vorbă la români: "nu mă face pe mine ca pe tine!". Prefectul de Dolj ar trebui să ştie de ce am folosit-o aici. Acestea sunt o parte din motivele, pe care spaţiul limitat de timp îmi permite să le dezvălui, în favoarea demersului meu. Dacă guvernul va decide să nu ia măsuri împotriva prefectului Nicolae Giugea nu ne mai rămâne decât să ne rugăm la Dumnezeu ca o altă catastrofă să nu se mai abată asupra Doljului. Ne ajunge catastrofa Giugea care a inundat, prin incompetenţa sa, două sate în totalitate, Cîrna şi Plosca, iar alte două parţial, Săpata şi Măceşu de Jos!

Fac apel la primul ministru să dispună o anchetă în zona Doljului pentru a verifica datele furnizate de mine, iar dacă ceea ce am relatat e adevărat (şi este!) să ia măsurile care se impun, fiindcă cetăţenii Doljului merită ceva mai mult decât un şef de judeţ incompetent.