Parliamentary debates

Doamna Ionela Pop-Bruchental:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Societatea românească ne oferă în ultimii 17 ani postdecembrişti o serie de clivaje comportamentale peiorative, în fruntea cărora persistă şi se permanentizează interesul financiar personal sau de grup, care se manifestă în contemporaneitate cu o pronunţată asiduitate în totalul detriment şi dispreţ al decenţei, bunului simţ şi mai ales al legilor.

Această ultimă categorie, care se constituie într-o veritabilă rara avis, ar trebui, în esenţă, să reprezinte într-o societate viabilă, democratică, asanată moral, comportamental şi mintal, pionul central, care să genereze la propriu o fundaţie solidă, pe baza căreia să poţi reconstrui optim, la toate nivelurile, o societate aflată într-o permanentă tranziţie morală.

Starea de permanentizare a acestei interminabile tranziţii este generată la o laconică analiză, de numeroasele, invizibilele şi inextirpabilele tentacule care se întind cu voluptate în toate sferele şi domeniile de relevanţă maximală ale societăţii româneşti, datorită faptului că la nivelurile decizionale, care ar trebui să reglementeze aceste aspecte, voinţa este sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire.

În multitudinea de aspecte desuete care guvernează societatea românească, flagelul primordial este generat de fenomenul generalizat la toate nivelurile decizionale şi anume, corupţia, fenomen combătut declarativ de către toate forumurile, instituţiile şi factorii de decizie abilitaţi, însă fără o viabilitate evidentă, atât timp cât aceste declaraţii sunt emise doar de dragul audio-vizualului, pentru o acoperire naţională şi, mai ales, internaţională.

Actualul Guvern s-a angajat, din nefericire doar declarativ, să genereze mecanisme şi instrumente care cel puţin să limiteze efectele majore ale acestui flagel care parazitează instituţiile publice, factori de decizie, Guvern, având totodată o ţintă precisă: banul public.

Incapacitatea actualului Guvern, care este el însuşi o "victimă" a sistemului ticăloşit, fiind condus şi sprijinit de bravi câştigători de pe urma sistemului oligarhic, se regăseşte de facto şi la nivel local.

Astfel, ca urmare a "redutabilei" lupte împotriva corupţiei generalizate a actualului Guvern, se remarcă un veritabil transfer de optică şi conduită ilegitimă, de la centru la nivel local, subliniind, dacă mai era nevoie, reala poziţie a Executivului, vizavi de susţinerea şi încurajarea unor atitudini imorale şi meschine.

Agenţia ARR Bihor este unul din cazurile edificatoare, în sensul tolerării şi chiar a susţinerii unor acţiuni maliţioase îndreptate împotriva şefului de agenţie ARR Bihor, Ioan Curpaş, care a iniţiat un proces de asanare a instituţiei, care fusese căpuşată chiar de către propriii angajaţi, în interes propriu, prin intermediari sau firme ale unor apropiaţi, intrând astfel într-un conflict deschis cu aceştia.

După momentul scoaterii P.D. de la guvernare şi a unor înlocuiri considerate normale la nivel central, P.N.L. l-a desemnat în postura de director general pe domnul Sorin Supuran, care ulterior preluării funcţiei a demarat un control, cu scopul înlăturării cu orice preţ a actualului şef de agenţie, Ioan Curpaş, mult prea incomod şi deloc flexibil, munca fiindu-i uşurată de către sesizările angajaţilor, care au făcut front comun în încercarea de a-l debarca pe cel care le încurca socotelile.

Soluţia găsită de către domnul director Sorin Supuran pentru ca elementul perturbator să fie înlăturat şi să se reintre într-o linişte mult dorită, a vizat semnarea unor reclamaţii, a căror autori erau tocmai cei aflaţi în culpă.

Toate aceste gesturi au fost făcute în perioada în care actualul şef ARR Bihor se afla în concediu medical planificat în prealabil încă din luna ianuarie a anului în curs, cerere de concediu care în mod cel puţin bizar nu figura ca fiind înregistrată la sediul central al ARR.

Folosindu-se de acest tertip, angajaţii ARR Bihor, susţinuţi îndeaproape de actualul director general ARR, Sorin Supuran, au solicitat desfacerea contractului de muncă al domnului Curpaş Ioan, pe motivul absenţei nemotivate de la locul de muncă, timp de 8 zile.

Virulenţa acestui demers, nereuşit în cele din urmă, este palpabila dovadă a unei duplicităţi în declaraţii şi fapte a reprezentanţilor actualului executiv, vădit susţinut de către frustrata formaţiune politică a stângii româneşti, care în încercarea disperată de a-şi conserva cu orice preţ puterea, încalcă cu nonşalanţă propriile declaraţii şi promisiuni făcute electoratului şi clasei politice, dezonorându-se total.