Parliamentary debates

Domnul Petru Lificiu:

"Contestarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru Roşia Montană"

Doresc să exprim profunda îngrijorare faţă de iminenta avizare a "proiectului minier Roşia Montană" privind exploatarea aurului din Roşia Montană de către compania Roşia Montană Gold Corporation.

Doresc să atrag atenţia dumneavoastră asupra pierderilor majore de mediu, sociale, culturale, economice şi de imagine externă pe care le va avea România dacă acest proiect va fi acceptat de autorităţile româneşti.

Proiectul trebuie oprit deoarece nu există argumente suficiente şi credibile privind eficienţa economică, socială, de mediu etc. a acestui proiect pentru România.

Proiectul implică dezvoltarea celei mai mari exploatări de aur şi argint din Europa şi are ca scop obţinerea de beneficii materiale uriaşe pentru compania Roşia Montană Gold Corporation într-un interval de timp foarte scurt şi este realizat pe principiul exploatării şi utilizării excesive a resurselor zonei. Impactul asupra bunăstării sociale este limitat, iar mediul natural, compromis.

Nu există nici o tendinţă către o dezvoltare durabilă a comunităţilor şi nici o performanţă de mediu, socială sau economică pentru zona Roşia Montană. La nivel european, strategia dezvoltării durabile are rolul de a asigura coerenta între diferitele politici şi obiective pe termen lung, iar în aplicarea sa, se are în vedere un sistem de indicatori care să permită o evaluare periodică a activităţii. In cazul proiectului Roşia Montana nu se fac referiri la acest tip de dezvoltare, nu se vorbeşte nimic despre strategiile viitoare şi nu se pomeneşte nimic de evaluarea periodică viitoare.

Rezervele de aur şi argint de la Roşia Montana reprezintă una dintre rezervele strategice ale României. Raportul costuri (pierderi)/ beneficii este defavorabil pentru România.

Cuantificara impactului potenţial a fost realizată superficial iar planurile de management prezentate în scopul diminuării impactului sunt pline de generalităţi, fără a prezenta nici măcar costurile estimative pentru toate domeniile şi cel mai grav sunt făcute pe termen scurt, pe durata de viaţă a minei (2007 autorizare, 2009 construcţie, 2026 exploatare şi 2029 închidere).

Autorităţile române trebuie să acţioneze preventiv, nu, să constate, prea târziu, un fapt împlinit şi imposibil de reparat.

Nu putem rămâne indiferenţi faţă de atacul la memoria neamului, ce se dă sub masca investiţiilor străine profitabile, proiectul "Gold Corporation" propune "dislocarea", "relocarea" comunităţilor locale din zonă, într-un cuvânt înstrăinare acestora, ştergerea identităţii locale, praf în aer şi cianuri în apă, zgomot infernal de explozii şi camioane, defrişări etc.

Analiza obiectivă a raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului demonstrează negru pe alb că proiectul nu reprezintă o lucrare de interes public.

Exploatarea proiectată pentru o perioadă de 16 ani nu reprezintă o soluţie de dezvoltare durabilă şi nu rezolvă problemele sociale şi economice ale zonei, care se vor agrava după încheierea lucrărilor. Numărul locurilor de muncă în perioada operaţională a exploatării, estimat la 563 de persoane, nu rezolvă nevoile locale. Zona are nevoie de soluţii economice pe termen lung, bazate pe resurse regenerabile.

Proiectul este localizat într-o zonă populată, cu importanţă istorică şi culturală pentru România. Distrugerea comunităţii Roşia Montana, veche de peste 2000 de ani, prin strămutarea populaţiei, demolarea unor clădiri (inclusiv monumente istorice), biserici şi mutarea unor cimitire este de neacceptat;

Strămutarea şi relocarea celor 970 de gospodarii din Roşia Montana şi din satul Corna, adică a aproximativ 2000 oameni (din 4000 de locuitori ai comunei), conduc la o pierdere socială foarte importantă prin distrugerea coeziunii comunităţii locale. Comunitatea a avut deja mult de suferit din cauza acestui proiect care contribuie la depopularea munţilor Apuseni, şi aşa o zonă depopulată.

Pierderea patrimoniului arheologic şi natural unic, constituit din vestigiile arheologice romane Alburnus Maior, incinte funerare romane, galerii, biserici, case etc. care nu se va putea înlocui vreodată va pune Statul Roman în situaţii juridice grave în faţa instanţelor internaţionale cu consecinţe greu de evaluat în prezent.

Exploatarea la suprafaţă, în patru cariere deschise Cetatea, Carnic, Orlea şi Jig, crearea unui bazin de acumulare a reziduurilor în spatele unui baraj de 185 metri înălţime, închizând valea Corna, va produce o mutilare gravă a peisajului.

Sunt serioase semne de întrebare privind respectarea legislaţiei în vigoarerespectiv: HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, HG 351 şi 352 privind interzicerea descărcării de substanţe periculoase în mediul acvatic.

Barajul preconizat, construit din rocă sterilă, nu prezintă garanţii în situaţii extreme, după cum demonstrează experienţa mai multor ţări în care s-au produs accidente grave în diverse exploatări miniere. Prezenţa unui asemenea bazin de acumulare şi baraj în vecinătatea imediata a oraşului Abrud reprezintă un mare risc şi nu exista nici o garanţie că un accident nu se poate produce.

Folosirea cianurii de sodiu în procesul tehnologic şi depozitarea în bazin deschis a deşeurilor conţinând resturi de cianură, produşi de "neutralizare" extrem de toxici şi metale grele, reprezintă probleme grave şi motive foarte serioase pentru respingerea proiectului.

Exploatarea minieră Roşia Montana periclitează grav biodiversitatea din zonă. Acesta va duce la modificarea suprafeţelor biotopurilor de pe amplasament şi a categoriilor de folosinţă a terenurilor (cel mai grav vor fi reduse irevesibil suprafeţele de păşuni şi fâneţe de la 60% în prezent la 22%, iar pădurile de la 18% la 5,6%, în paralel crescând de 13 ori suprafaţa terenurilor neproductive de la 5% în prezent la 65% prin aplicarea proiectului). Modificarea fondului forestier prin schimbarea vârstei şi a compoziţiei pe specii a tipurilor de pădure.

Zona Roşia Montana conţine habitate şi specii importante de faună şi floră care sunt protejate conform legislaţiei naţionale şi internaţionale, privind conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice, ca urmare se vor înregistra pierderi şi modificări de habitate, distrugeri ale populaţiilor de plante sălbatice şi plante cu valoare economică. Distrugerea habitatelor speciilor de faună protejată (nevertebrate, reptile, amfibieni, peşti, mamifere şi păsări). Distrugerea zonelor umede şi implicit modificarea rutelor de migraţie.

Proiectul prin punerea lui în practică va afecta grav zona arheologică Alburnus Maior, unică în lume şi de mare valoare istorică şi culturală.

Nimenei nu cunoaşte costurile reale de refacere a mediului. Nu există studii de cost - beneficiu realizate de autorităţile române. Nu există garanţia că la terminarea lucrărilor şi închiderea exploatării Compania Roşia Montană Gold Corporation va asigura costurile de refacere a mediului. Tendinţa mondială actuală este de a preveni poluarea mediului şi nu de a-l reface ulterior.

Nu s-a făcut o analiză comparativă a valorii proiectului minier faţă de valoarea activităţilor alternative mineritului cum ar fi agricultura, turismul, etc.

Nu s-a realizat o evaluare a veniturilor potenţiale generate de turism la Roşia Montana în cazul ne-realizării proiectului, venituri asociate cu vizitarea galeriilor romane din Masivul Carnic.

In pofida a zeci de mii de luări de poziţie din ţară şi din străinătate, instituţii guvernamentale şi neguvernamentale, 1038 oameni de ştiinţă, istorici arheologi, economişti, oameni simpli, etc. compania Roşia Montana Gold Corporation, merge mai departe, sfidează opinia publică.

Lupta pentru salvarea Roşiei Montane este susţinută de: Academia Română, Univesitatea Politehnică Bucureşti, Academia de Studii Economice Bucureşti, Universitatea Bucureşti, zeci de alte Universităţi de stat şi particulare din România şi din străinătate, Comisia Europeană, Consiliul Europei, Parlamentul European,

Propuneri:

1. Raportul la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM ) depus de Compania Roşia Montană Gold Corporation să fie analizat de specialiştii români, recunoscuţi la nivel naţional, din diferite domenii de activitae (minerit, ecologie, economie, arheologie, social etc.) la solicitarea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor.

Acest raport să fie făcut public.

2. Raportul la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM ) depus de Compania Roşia Montană Gold Corporation să fie analizat de experţi străini recunoscuţi pe plan internaţional din ţări care s-au confruntat cu aceleaşi probleme.

Raportul să fie făcut public.

3. Raportul la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM ) depus de Compania Roşia Montană Gold Corporation să fie analizat de Parlamentul României prin Comisiile de specialitate.

Rezultatele să fie supuse dezbaterilor parlamentare.

Raportul să fie făcut public.

4. Acordul de mediu să nu fie emis în nici un caz de Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi pe cât posibil nici de Guvern ci să reprezinte rezultatul dezbaterilor parlamentare.