Parliamentary debates

Domnul Mircia Giurgiu:

"Un nou tip de turism"

Pe modelul Cimitirului Père Lachaise din Paris şi, mai nou, a Cimitirului Bellu din Bucureşti, şi Cimitirul Hajongard din municipiul Cluj-Napoca ar trebui inclus în circuitul turistic al României, precum şi în cel al oraşului, întrucât adăposteşte o serie de monumente funerare ale unor personalităţi ale vieţii culturale, politice, artistice şi sociale care au marcat istoria ţării noastre.

Cimitirul Hajongard (oficial Cimitirul Central, în maghiară Házsongárdi temető, din germană Hasengarten) de pe fosta Uliţă a Măcelarilor, în prezent str. Avram Iancu, este unul din cele mai vechi cimitire din Cluj, înfiinţat în secolul al XVI-lea, odată cu devenirea neîncăpătoare a cimitirului care a funcţionat în jurul Bisericii Sf. Mihail din centrul oraşului (cimitirul central). Este unul din obiectivele turistice cele mai pitoreşti ale oraşului. Se întinde pe o suprafaţă de circa 14 hectare.

Cimitirul Hajongard din municipiul Cluj-Napoca ar putea fi transformat în muzeu în aer liber, taxa de intrare fiind una modică. Autorităţile vor stabili traseul pe care turiştii îl vor străbate pentru a cunoaşte o parte din istoria poporului român. Autorităţile ar trebui să promoveze Cimitirul Hajongard pe internet, dar şi cu ajutorul pliantelor.

Numele cimitirului provine de la vechea denumire germană a zonei aflate pe spaţiul actualului cimitir, respectiv Hasengarten (în traducere "Grădina cu iepuri"). Numele Hasinschart este atestat la Cluj din anul 1373. Prima atestare ca atare a Dealului Hajongard, aflat la sudul cetăţii medievale a Clujului, datează din anul 1503. Lingvistul Attila Szabó a considerat plauzibilă, în afara încetăţenitei etimologii populare "grădina cu iepuri" (Hasengarten-Házsongárd), varianta derivării denumirii din Haselgarten, deci de la o grădină cu aluni.

Decizia înfiinţării cimitirului a fost luată de autorităţi după epidemia de ciumă din anul 1585. Cimitirul a fost mărit de mai multe ori, astfel, în secolul XVII s-a înfiinţat cimitirul luteran, iar în anul 1840 vechiul cimitir evreiesc. În 1885 cimitirul a fost aranjat, multe pietre vechi au fost mutate de la locul lor, s-au desemnat parcelele şi au fost plantaţi arbori. La sfârşitul secolului XIX cimitirul a fost extins spre sud, deschizându-se în 1892 noul cimitir evreiesc şi cimitirul soldaţilor.

Cea mai veche piatră de mormânt datează din anul 1599 şi se află în partea luterană a cimitirului.

Lista personalităţilor îngropate în Cimitirul Hajongard din Cluj este prea lungă şi diversă pentru a o enunţa pe toată, dar dintre personalităţile care se odihnesc aici îi amintesc pe Constantin Daicoviciu (1898-1973) arheolog, Gheorghe Dima (1847-1925) compozitor, Leon Daniello (1898-1970) profesor de pneumologie, János Apáczai Csere (1625-1659) pedagog, Ion Agârbiceanu (1882- 1963) scriitor, Iuliu Haţeganu (1885-1959), internist, profesor universitar şi mulţi alţii.