Parliamentary debates

Domnul Emil Radu Moldovan:

Declaraţie politică: "Urmează poporul român?"

Sunt uimit de jocurile pe care preşedintele Traian Băsescu le-a folosit în construirea imaginii şi carierei sale politice. Dorinţa de a ajunge sus a fost mai puternică decât respectarea partenerilor sau a celor care l-au promovat.

Petre Roman, Theodor Stolojan, iar în ultimul an Călin Popescu-Tăriceanu, sunt doar câteva din numele liderilor politici daţi la o parte de actualul preşedinte.

Cea mai mare performanţă este distrugerea progresivă a Partidului Naţional Liberal, pe care nici la un an de la guvernare l-a discreditat, transformându-l într-o formaţiune politică slabă, fără coloană vertebrală sau putere de decizie. După ce anul trecut ni-l prezenta pe Tăriceanu drept soluţia salvatoare pentru constituirea unui guvern puternic, imediat după instalarea în funcţie a început operaţiunea de discreditare, atacându-l, ironizându-l şi sabotându-i orice intenţie de salvare a imaginii. Nu mă interesează soarta politică a Partidului Naţional Liberal sau a altor partide ce au ales "Alianţa", cu Traian Băsescu, dar mă îngrijorează efectele măsurilor iresponsabile ale preşedintelui asupra României, în planul echilibrului instituţional

Toate acestea conduc la realizarea visului măreţ al preşedintelui, de a guverna alături de un partid unic, pe care îl va distruge doar după ce îşi va vedea asigurat postul de conducător atot- puternic.

S-a ajuns până la antrenarea instituţiilor statului în acest joc murdar al intereselor unui personaj politic atât de ameţit de putere, încât să se considere atotsuficient. Ultimul scandal, legat de telefonul dat de premier procurorului general, vine să completeze scenariul făurit de preşedinte. Nu sunt de acord cu imixtiunea politică în treburile justiţiei, dar nu înţeleg de ce domnul Botoş se simte deranjat de acest telefon abia acum, la şase luni de la incident? A fost asul din mâneca preşedintelui pentru lovitura finală aplicată celui care a îndrăznit să se opună declanşării alegerilor anticipate? În plus, a transferat lupta anticorupţie de la sloganul eficient pentru campania electorală, la armă de distrugere a opoziţiei, fără a se deranja să facă curăţenie în propria structură.

Doi din consilierii prezidenţiali aleşi de preşedintele care a declarat război deschis corupţiei, e drept, doar în campania electorală, au fost nevoiţi să demisioneze, doamna Anghelescu, din cauza contrabandei cu ţigări descoperite la firma soţului ei, şi doamna Udrea, datorită licitaţiilor suspecte câştigate de soţul dânsei, de la Primăria Generală a Capitalei. În ciuda legăturii dintre preşedintele Băsescu şi Serviciul Român de Informaţii, sau al relaţiei strânse cu procurorul general al României, acesta habar nu avea despre afacerile ilegale în care erau implicate familiile celor două angajate de la Cotroceni, şi a fost nevoie ca presa să intervină pentru a dezvălui adevărul. Curat ... murdar!, vorba lui nea Iancu.

Ne îndreptăm spre o criză politică fără precedent, provocată de acelaşi Traian Băsescu care a distrus Guvernul Ciorbea, care l-a înlăturat pe Petre Roman de la conducerea Partidului Democrat, care l-a transformat pe Theodor Stolojan dintr-un om politic cu o imagine impecabilă, într-un pion bolnav, fără nici o influenţă, care vine acum să îşi discrediteze propriul guvern, şi mă întreb cu teamă cine urmează.

Oare vine rândul poporului român, de care nu doar că a uitat, dar pe care îl sfidează, obligându-l să înghită noi şi noi scenarii regizate?

Spre ce vor conduce România ambiţiile unui preşedinte pe care nu îl preocupă interesul nostru naţional, ci imaginea lui de super- erou?

Care vor fi efectele politicii unui preşedinte care şi-a construit cariera anihilându-şi partenerii?