Parliamentary debates

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă rog să-mi permiteţi pentru început să citez din Constituţia României:

"Articolul 1: România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.

Articolul 2: Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.

Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

Articolul 3: Teritoriul României este inalienabil.

Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional.

Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe, şi judeţe...

Articolul 4: Statul are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea cetăţenilor săi.

România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.

Articolul 6: Statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.

Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români."

Se apropie ziua revoluţiei maghiare de la 1848, 15 martie, care aduce cu ea gândurile de autonomie ale locuitorilor majoritari din Ţinutul Secuiesc. Consiliul Naţional Secuiesc, sfidând Constituţia şi legile ţării, vrea să apere destinul etniei din care s-a ridicat. Şi iată cum în România, cu o conducere vândută, secuii îşi cer drepturile scriind într-un comunicat următoarele:

''Adresăm o chemare cetăţenilor Ţinutului Secuiesc: În această zi înălţătoare pentru naţiunea maghiară, 15 martie 2006, veniţi la Odorheiu Secuiesc şi prin prezenţa voastră întăriţi cu o chemare comună voinţa voastră pentru autonomia Ţinutului Secuiesc...Biroul Permanent al Consiliului Naţional Secuiesc, în concordanţă cu consiliile secuieşti, declară cu convingere că Marea Adunare Naţională a Secuilor, prin voinţa generală a secuilor va constitui exprimarea demnă a strădaniilor de autonomie a pământului secuiesc! Puterea voinţei generale să marcheze dreptul secuimii la autodeterminare!"

Nu se ştie oare că în timpul revoluţiei din decembrie 1989 armata şi oameni de ordine au fost umiliţi şi a fost masacrat ofiţerul de poliţie Cheuchişan, iar criminalii sunt liberi? În Covasna şi Harghita s-a produs o 'curăţare' etnică, ceea ce înseamnă că românii din acele ţinuturi au fost obligaţi să plece şi din această cauză s-a schimbat majoritatea. Câţi secui s-au declarat la ultimul recensământ? Pentru ce această autonomie? Cum se poate aşa ceva? Cum este posibil ca românii să fie alungaţi din pământul lor natal?

Proclamarea autonomiei teritoriale a unei zone din România contravine Constituţiei ţării şi deci Consiliul Naţional Secuiesc atentează la unitatea României. Se vrea a se crea un Kosovo românesc?

Cum a fost posibilă alungarea elevilor români dintr-un liceu în Târgu Mureş? Se vrea repetarea lui martie 1990 de la Târgu Mureş? Mihăilă Cofariu e încă viu şi aşteaptă să i se facă dreptate.

În ultima vreme, ca urmare a refulării unor manifestări anarhice şi frustrante s-au putut constata tot mai multe cazuri de ofensă adusă însemnelor şi simbolurilor naţionale. Sunt tot mai frecvente şi cazurile în care, din raţiuni politice, sau pentru a obţine sufragii de la susţinători incerţi şi dubioşi se practică batjocorirea sentimentelor naţionale prin gesturi şi publicaţii, prin emisiuni de televiziune obscene, chiar prin pretinse creaţii artistice. Cunoaştem situaţiile în care unii conaţionali, pentru a-şi manifesta dispreţul faţă de unele momente de cotitură în istoria României, au prezentat "omagii" eroilor neamului depunând coroane de flori cu panglică neagră; alţii şi-au legat astfel de panglică la braţ chiar de Ziua Naţională, afişând prin aceasta sentimentele lor antiromâneşti în spaţiul public.

Au fost manifestări în locuri publice care au avut ca scop ofensarea drapelului naţional prin rupere sau degradare, sau omiterea arborării lui, concomitent cu afişarea singulară a drapelului de stat maghiar. Până când vom tolera la nesfârşit astfel de manifestări şi nu vom aplica legislaţia pentru toţi? Guvernul Tăriceanu e subordonat Ungariei? Cerem preşedintelui României, ca garant al aplicării Constituţiei şi legilor ţarii, să intervină, iar guvernanţii să vegheze la respectarea jurământului depus.