Parliamentary debates

Domnul Marius Rogin:

"Summitul G 20 al ţărilor celor mai dezvoltate"

În Canada, s-a încheiat summitul G20 al ţărilor celor mai dezvoltate. Liderii acestor state au convenit să reducă deficitul public cu cel puţin 50% până în 2013 şi s-au angajat să continue procesul de relansare a economiei mondiale.

Pentru că redresarea din recesiunea globală are loc în trei viteze, cu Asia conducând, urmată de Statele Unite cu o creştere lentă şi cu Europa în urma lor, liderii celor 20 sosiseră divizaţi la Toronto cu privire la cea mai bună cale de asigurare a redresării. Ei au căzut de acord, însă, la reuniunea la vârf a G20, asupra unui compromis propus de ţara gazdă, Canada, în legătură cu politicile postrecesioniste, compromis care include reduceri drastice ale deficitelor bugetare, dar care îngăduie ţărilor individuale să îşi proiecteze propria abordare în acest sens.

Summitul a opus eforturile administraţiei americane de stimulare în continuare a economiei împotriva filozofiei europenilor, a bugetelor de austeritate. În ciuda polemicii, însă, Washingtonul s-a alăturat celorlalţi lideri mondiali îngrijoraţi de datoriile guvernamentale crescânde şi a fost de acord cu angajamentul din comunicatul final, de reducere a deficitelor guvernamentale la jumătate până în 2013 şi de stabilizare sau reducere a datoriilor guvernamentale în proporţie cu produsul intern brut al fiecărei ţări până în 2016.

Pe de altă parte, directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Khan, a minimalizat dezbaterea din cadrul G20 despre creşterea economică în raport cu reducerea deficitelor bugetare, considerând că nu e o temă reală. "Lucrurile sunt mai simple, situaţia bugetară diferă de la o ţară la alta şi nu e vorba de consolidare bugetară sau creştere economică, ci consolidare bugetară şi creştere", a spus Strauss-Khan într-o conferinţă de presă la încheierea summitului din Canada. Nimeni, a mai spus el, nu poate ocoli necesitatea aplicării tipului de politică ce stimulează creşterea, iar unii, pe lângă aceasta, trebuie să aibă grijă de situaţia lor bugetară.

La conferinţa de presă ţinută după summit-ul G20 în Canada, preşedintele american Barack Obama a afirmat că "G20 este acum forma prioritară pentru cooperarea economică internaţională. Noi reprezentăm estul şi vestul, sudul şi nordul, economiile avansate şi pe cele emergente, iar provocările noastre sunt la fel de diverse ca şi naţiunile". Referindu-se la SUA, Obama a afirmat că datorită paşilor care au fost întreprinşi pentru redresarea economică, acum se înregistrează o creştere oglindită în crearea de noi locuri de muncă. Preşedintele american a menţionat obiectivele summit-ului de la Toronto, şi anume: reasigurarea că redresarea globală este puternică şi durabilă, continuarea reformării sistemului financiar şi abordarea unor probleme care afectează prosperitatea şi securitatea ţărilor. "Am înregistrat progrese în toate aceste domenii. Pentru a asigura o redresare sigură şi durabilă am convenit să ne coordonăm eforturile pentru a crea locuri de muncă. Aceasta este cea mai mare prioritate economică pentru mine în calitate de preşedinte" - a afirmat Barack Obama, susţinând că America nu poate şi nu va împrumuta şi nu va cumpăra drumul omenirii către prosperitatea de durată. "Nici o naţiune nu trebuie să presupună că drumul său către prosperitate este pavat simplu cu exporturi către SUA. Am dat limpede de înţeles că SUA vor concura agresiv pentru locurile de muncă, industriile şi pieţele din viitor. De aceea am spus că vom dubla exporturile în următorii cinci ani" - a continuat Obama. El a făcut referire la adâncirea cooperării cu Rusia, inclusiv reluarea exporturilor de carne de pasăre în această ţară, precum şi faptul că SUA salută decizia Chinei de a lăsa moneda sa să se aprecieze. Preşedintele american a afirmat că SUA împreună cu alţi lideri ai celor mai mari economii ale lumii au convenit să îşi reducă deficitul naţional la jumătate până în 2013.

Reducerea la jumătate a deficitelor publice, decizie ce figurează în comunicatul final al summitului G20, reprezintă "un angajament" luat de fiecare ţară, şi nu o "instrucţiune" din partea grupului, a apreciat preşedintele francez Nicolas Sarkozy, relatează AFP. "Este un angajament luat de fiecare membru, şi nu o instrucţiune din partea G20. În mod voluntar, de la ţară la ţară, fiecare îşi ia angajamentul de a adopta un plan de durabilitate, însă acesta nu este un obiectiv colectiv al G20", a apreciat Sarkozy în cadrul unei conferinţe de presă, după summitul G20 de la Toronto. Acest obiectiv "ar fi mai puţin important decât propriile angajamente pe care le-am luat cu partenerii europeni, deoarece aceste angajamente sunt deficit de 3% (din PIB) în 2013 şi 6% în 2011", a mai precizat Nicolas Sarkozy.

Paradoxal, în timp ce liderii mondiali au discutat la Toronto despre soluţiile de ieşire din criză, Canada pare neatinsă de recesiune. Canadienii nu trebuie să suporte reduceri de salarii sau majorări de taxe. Ei au trecut un astfel de hop în anii '90 când guvernul canadian de la acea vreme a aplicat soluţia măcelului bugetar. O soluţie care a funcţionat şi care ţine şi astăzi ţara departe de datorii periculoase. La începutul anilor '90, Canada traversa o criză financiară majoră, cu un deficit bugetar de 9% din PIB şi perspective negre asupra economiei. Soluţia a fost una liberală: în patru ani, între 1992 şi 1996, premierul Jean Chretien a transformat acest deficit uriaş în creştere economică. Iar în istoria economiei moderne se studiază "soluţia canadiană".

Conştient că eficientizarea economiilor şi îngheţarea salariilor şi pensiilor e insuficientă, Chretien a dispus ca toate cheltuielile neesenţiale ale guvernului să fie reduse. Singurii care au scăpat de măcelul bugetar au fost pensionarii. Reducerile au fost drastice: bugetul de cercetare a fost înjumătăţit, subvenţiile pentru agricultură, sănătate şi educaţie au fost reduse, în medie, cu 20%, la fel şi ajutoarele pentru străinătate sau în reţelele de transport. Costurile sociale nu au fost deloc mici. Zeci de mii de asistenţi medicali, profesori şi funcţionari din sistemul public au devenit şomeri. Rezultatul: de la un deficit de 9%, economia Canadei a intrat pe creştere economică în timp record. La 15 ani de la acei ani de austeritate, canadienii sunt convinşi că succesul s-a datorat profunzimii şi rapidităţii cu care guvernul liberal a operat restructurările bugetare.

În declaraţia finală a participanţilor la summitul G20 se menţionează angajamentul acestora de a acţiona coordonat pentru a susţine redresarea, crearea de locuri de muncă şi creşterea economică sustenabilă şi mai echilibrată.