Parliamentary debates

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Obsesiile autonomiste nu se înscriu pe agenda de reformă administrativă a României"

Tema regionalizării este mult prea importantă pentru reforma administrativă a statului şi modernizarea lui şi este regretabil faptul că o lăsăm strivită de interese politicianiste etnice.

Varianta UDMR de regionalizare implică constituirea a 16 regiuni şi 5 macroregiuni de dezvoltare, cele trei judeţe cu populaţie predominant maghiară - Harghita, Covasna şi Mureş - urmând să formeze o regiune, corespunzătoare aşa-numitului "Ţinut Secuiesc". Acest ţinut, luat ca întreg, nu există ca entitate juridică, nu există o structură cu drapel, parlament local, autonomie financiar-economică şi politică sau guvernare locală. Drept urmare, cererea de constituire a unei regiuni "cu statut special de autonomie, după modelul "Tirolului de Sud", compusă din judeţele Harghita-Covasna-Mureş, este absurdă. Ţinutul Secuiesc este o regiune tradiţională, dar acest lucru nu este suficient pentru acordarea unui statut administrativ.

Readucerea în atenţia publică a ideii de autonomie pe criterii etnice nu se mai potriveşte timpurilor pe care le trăim, iar incitările la nesupunere civică şi violenţă nu-şi au locul. Este absurd şi iresponsabil ca în secolul XXI să se facă o "strigare la arme"! România are o legislaţie extrem de tolerantă şi protectoare cu minorităţile. Dincolo de aceste aspecte, interesul naţional nu este negociabil. În judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, în jurul cărora s-au aprins discuţiile politice, trăiesc nu doar etnici maghiari, ci şi aproape 400.000 de români, ale căror interese, valori şi tradiţii trebuie să fie, de asemenea, corect reprezentate.

Lăsând la o parte pornirile separatiste potrivite pentru alte vremuri, propunerea UDMR privind reîmpărţirea administrativ-teritorială a ţării nu este fezabilă din alte două motive: pe de o parte, numărul prea mare de regiuni (regionalizarea României în 16 regiuni înseamnă o fragmentare excesivă a teritoriului ţării, iar regiunile ar fi prea mici pentru a permite proiecte de anvergură) şi, pe de altă parte, discrepanţele uriaşe care vor apărea între nivelurile de dezvoltare economică ale regiunilor nou create (vom avea regiuni foarte sărace, precum Giurgiu - Teleorman, şi regiuni foarte bogate, ca Arad - Timişoara - Caraş Severin sau Sibiu - Braşov).

Opoziţia a venit şi ea cu un proiect alternativ de regionalizare, din care însă lipseşte esenţa - ideea de reformă. Varianta USL de reorganizare administrativ-teritorială nu vrea să supere pe nimeni, de aceea nu schimbă nimic. Păstrează judeţele, dar propune unirea acestora în noi structuri administrative, corespunzătoare celor 8 regiuni de dezvoltare şi, în plus, propune înfiinţarea de noi instituţii. Rezultatul: costuri mai mare ale actului administrativ, birocraţie mai densă, timp de execuţie a proiectului care s-ar întinde până în 2016 etc. E timpul să terminăm cu jumătăţile de măsură şi să ne vedem de interesul naţional, care ne cere unităţi administrative mai mari, capabile să gestioneze singure fonduri europene şi să dezvolte proiecte integrate, în locul proiectelor mici, izolate şi cu impact limitat la nivel local.

PDL propune o soluţie limpede şi eficientă, cea mai rentabilă din punct de vedere al resurselor şi timpului ce trebuiesc investite pentru a fi pusă în practică. Reorganizarea administrativ-teritorială a României în 8 judeţe mari, cu personalitate juridică, este varianta optimă pentru reforma administrativă atât de necesară. Aceasta corespunde cerinţelor europene, respectă principiile moderne ale administraţiei publice, precum descentralizarea şi autonomia locală, şi sunt convins că va duce la o debirocratizare a actului administrativ şi la o mai bună absorbţie a fondurilor structurale. Cele 8 regiuni de dezvoltare există deja în nomenclatorul UE, lipsind doar personalitatea juridică şi competenţele necesare derulării programelor cu asistenţă financiară europeană.

Comunitatea maghiară va avea de câştigat de pe urma regionalizării, la fel ca toţi românii, de aceea lobby-ul intens practicat în ţară şi în afara ei în favoarea ideii de autonomie pe criterii etnice este contraproductiv pentru toate părţile. Reforma este necesară şi trebuie realizată înaintea alegerilor locale din 2012, astfel încât acestea să se desfăşoare potrivit noii împărţiri administrativ-teritoriale. Nu există motive pentru ca subiectul reorganizării pe regiuni "să fie repede stins", "să lăsăm totul şi să revenim mai târziu, peste un an, peste o jumătate de an", aşa cum au propus lideri UDMR. Îi rog, pe această cale, atât pe colegii din UDMR, cât şi pe cei din opoziţie să nu mai vină cu cereri absurde, care nu fac altceva decât să ţină în loc modernizarea României.